RSS

Arhive pe categorii: din puţul gândirii

APOCALIPSA după…. baba Vanga


O celebră clarvăzătoare din Bulgaria a prezis al III-lea Război mondial începe  în noiembrie 2010
Onouă conflagraţie mondială – purtată după toate „regulile“ impuse de un armament sofisticat, un preşedinte de culoare pentru Statele Unite, atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 şi multe alte evenimente care au schimbat faţa lumii se regăsesc în viziunile babei Vanga, cea care a fost denumită şi „Nostradamus din Est”. „Se spune că după profeţiile bătrânei se ghida şi Gorbaciov în deciziile pe care le lua“, afirmă scriitorul autohton Pavel Pavlov, în cartea pe care i-a dedicat-o prezicătoarei.

„Ultimul preşedinte va fi negru“

Venirea la conducerea SUA a unui preşedinte de culoare va coincide cu o criză economică majoră, „iar America se va prăbuşi atât de la sud, cât şi de la nord“, a prezis Vanga. Dar vorbele sale nu sunt atât de recente ca ale altor prezicători. Cu puţin timp înaintea morţii sale, pe 11 august 1996, „Regina vrăjitoarelor“ – aşa cum este numită şi acum de bulgari – a făcut această afirmaţie şocantă pentru toate mediile de informare în masă. Vorbele sale nu au fost uitate însă, blogurile internauţilor din estul Europei readucând profeţia în actualitate în 2008, cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale din SUA. Mai mult, clarvă zătoarea a spus că „omul negru“ va fi ultimul preşedinte din istoria Americii, pentru că, pe perioada domniei sale, SUA se vor diviza în mai multe ţări independente. O altă viziune a Vangăi ar urma să se adeverească anul viitor. Prezicerea este una mult mai dureroasă decât criza economică. „În 2010 este debutul celui de-al treilea război mondial, care va începe în noiembrie şi se va termina în octombrie 2014. Se va desfăşura, la început, cu arme convenţionale, ca apoi să aibă loc atacuri cu arme nucleare şi chimice, spre final“, indică profeţia bulgăroaicei.

Kursk, un naufragiu anunţat
O altă prezicere care s-a împlinit a fost accidentul submarinului Kursk, din august 2000. Dar, în 1980, când Vanga „vedea“ catastrofa, nimeni nu a înţeles. Toţi cei care au auzit-o s-au gândit că este vorba despre oraşul cu acelaşi nume, situat în plină câmpie, la foarte mare depărtare de mări şi de fluvii. Abia după scufundarea submarinului şi moartea celor 117 marinari, lumea i-a înţeles premoniţia. Oamenii de ştiinţă care s-au ocupat îndeaproape de studiul „fenomenului Vanga“ afirmă că ea ar fi prezis chiar şi atacul terorist de la 11 septembrie 2001, asupra Turnurilor Gemene din New York. „Groază! Groază! Fraţii noştri din America se prăbuşesc de la mare înălţime, înjunghiaţi de moarte de ciocurile unor păsări de oţel! Apoi, lupii vor ieşi urlând din tufişuri şi mult sânge nevinovat va curge în valuri“, prevestea bătrâna bulgăroaică în 1989. „Traducerea“ experţilor ruşi a remarcat în cuvintele sale atât atacul terorist, cât şi replica furibundă a americanilor în atacarea Irakului – Bush, numele fostului preşedinte american, se traduce prin „tufiş“.  Vizitată pe timpul vieţii de oameni simpli, dar şi de regi şi preşedinţi de stat, de ţărani şi de miniştri, bătrâna ţărancă oarbă este şi acum venerată în Bulgaria ca o sfântă care a ajutat sute de mii de oameni sfătuindu-i în legătură cu ce le pregătea viitorul, indiferent de condiţia lor socială.

„BUNA VESTIRE“

Lovită de trăsnet, a rămas oarbă

Pe numele ei de fată Evanghelia Sourcheva (în limba greacă, Evanghelia se traduce prin Buna Vestire), Vanga s-a născut pe 31 ianuarie 1911, în localitatea Strumiţa din Macedonia. Venită pe lume prematur, cu urechile lipite de cap şi cu degetele unite între ele şi la mâini, şi la picioare, a reprezentat încă de atunci un semn divin pentru familia de plugari săraci care i-a dat viaţă.  La 12 ani este surprinsă de o furtună, luată pe sus de vânt şi lovită de fulger. Cele două verişoare care o însoţeau scapă neatinse. Şocul a orbit-o, dar i-a adus şi harul care o va face renumită. Intră în contact cu persoane decedate de sute de ani, se conversează cu mici entităţi care îi spun ce va urma, ea ajungând să prezică detaliat locuri, evenimente şi persoane din viitor. În 1942 se mută în Bulgaria, în urma căsătoriei.  După venirea comuniştilor la putere, Vanga are nefericita inspiraţie de a prezice locul şi data morţii lui Stalin. Regimul o aruncă în temniţă, de unde va ieşi doar după moartea dictatorului rus. Comuniştii bulgari îşi dau seama de potenţialul clarvăzătoarei, considerând că este mai bine să se folosească de puterile ei. De atunci, pe la căsuţa ei din orăşelul bulgar Rupiţe s-au perindat peste un milion de oameni, cerându-i ajutorul. Vanga şi-a prezis până şi data morţii – 11 august 1996, cu mult timp înainte. Pe patul de moarte, le-a spus celor apropiaţi că puteri similare cu ale ei are acum şi o franţuzoaică de doar 10 ani.

 
 

EXCLUSIVITATE: De Craciun Basescu il va taia cu sabia pe Putin in fata la Ciresica… mama Ciresica


Dupa ce au consultat cartulia cu care zilnic se sterg la cur, mai precis Constitutia, domnii din opozitie au ajuns la concluzia ca nu au cu ce sa-l „prinda” pe mariner ca sa-l debarce de la Cotroceni. Daca filmuletul de la Ploiesti, al regizorului Dinu Patriciu, nu a impresionat prostimea, liberalii, demni urmasi ai Bratienilor – aripa Gheorghiu Dej, s-au gandit sa arunce in lupta un ilustru necunoscut, de profesie avocat si fiu de scriitor (probabil de vagoane). Ce dracu’ a scris ta-su nimeni nu stie, sau, ma rog, nu am citit eu.

Azi, tanarul mucalit, a aparut pe la IRealitatea si Antene (nu mai are rost sa va amintesc cine sunt turnatorii din spatele acestor televiziuni) si s-a plans ca Basescu i-a dat nici mai mult nici mai putin si pe „neveu” o directa in foanfa, pe motiv de dobitocie cronica. Avocatelul de mucava, strans din greseala cu usa de cei de la IRealitatea, a recunoscut ca boul ca este membru PNL, dar ca nu a fost pe la sedinte si nu si-a mai platit cotizatia. Ilustrul necunoscut se jura pe operele lui taica-su ca cei din SPP l-au tinut si Base ii dadea respectuos aproximativ 10.000 de pumni in cap… consecutiv. Am vazut si cum curvele batrane ce se vand ieftin: Dragoteasca, Ursu, Stancu urlau ca li se ingradesc drepturile si ca nu mai pot sa manance cacat pe post, in direct, ca vine Basescu si le ia farfuria din fata. Sa revenim la avocatul nostru. Spre luminarea acestuia si a bocitoarelor de la IRealitatea si Antene este bine de tinut minte care este scopul celor din SPP. Acesti baietasi care se arunca in fata glontului (pentru asta sunt antrenati) ca sa salveze gaozele anumitor politicieni sau sefi de state si guverne ii dicteaza lui Basescu, ci nu invers. La Cotroceni, ca si la Casa Alba sau Kremlin exista un centru de comanda al Serviciului de Protectie si Paza. Presedintele, indiferent care este el si ce tara reprezinta trebuie sa respecte anumite reguli stricte ale serviciului respectiv. Principala regula este aceea ca: PRESEDINTELE NU ARE VOIE SA SE ABATA DE LA TRASEUL DINAINTE STABILIT. Cu alte cuvinte cei din garda presedintelui il impiedicau pe acesta sa parcurga singur 10 metri pentru a ajunge in dreptul unui no-name care injura si facea ca toate fiarele, pentru a-i da o palma peste bot. Poate ca Base si cu Chitic, sau Pitic sau cum plm l-o fi chemand pe rahatul avocatesc s-au injurat ca doi birjari, dar asta nu inseamna ca marinarul a fugit repede de langa spp-isti si s-a aruncat la beregata nefericitului care a tacut chitic.

 
 

Din ciclul: „O parte din presa preseaza cacat…”


Cum a ajuns consilierul lui Nicolescu director de marketing la ziarul de casa al PDL


In urma cu ceva anisori, cand a aparut pe piata, saptamanalul „Obiectiv Argesean” isi facea reclama prin sloganul: „presa se poate face si altfel”. Nimic mai adevarat fiindca, dupa cum vom vedea ceva mai jos, presa se face si altfel, adica dupa chipul si asemanarea celui care da loveaua. La momentul aparitiei acestui saptamanal am fost contactat de un anume Vasiliu, Adrian Vasiliu ca sa fac parte din echipa. Dar, cine e Vasiliu? Dragii mosului, Adrian Vasiliu este imaginea perfecta a lingaului, un fel de Mircea Badea de pe meleaguri muscelene. Primul contact pe care l-am avut cu acest individ a fost prin 2003 cand era la Facultatea de Jurnalism din Pitesti. Nu stiu cum dracului a aflat cine este nasul meu de cununie (nu are rost sa-i dau numele) dar din clipa aceea si timp de aproape 3 ani m-a tot stresat sa fac lobby pe langa „nasu” ca sa ajunga si el pe la TVR. Vasiliu imi tot spunea ca are referinte bune ca el lucreaza in presa argeseana de cand lumea si mai mult ca este om de TV. Va dati seama ca nu am pus botul si bine am facut. Astfel de lingai de gaoaze nu-si au locul decat la Antenele lui Felix. Dar, stati, ca mi-am adus aminte. Pai tovarasu’ Vasiliu a fost redactor sef (o perioada scurta de timp) si pe la Antena 1 Pitesti. Era in perioada cand „transpira” pe doua fronturi: cu mine la saptamanalul „Obiectiv” si pe sticla la Antenele lui Felix. Pe perioada in care a lucrat la A1 Vasiliu era cel mai fericit om. Cameramanii, reporterii etc, de la televiziunea lui Felix l-au inco-injurat cu caldura si i-au umplut zilnic frigiderul cu mezeluri (care cum au putut… dupa marime). Si, uite asa, pe toata perioada de redactor sef la Antena 1 Vasiliu a mancat la „carne” din partea colegilor cat sa-i ajunga pentru doua vieti.

Scurte precizari: Pentru cine nu stie, prin anii 2000, politicianul Catalin Teodorescu (fost presedinte PC Arges, actualmente vicepresedinte PDL Arges) a primit in dar de la Felix Turnatorul franciza Antena 1 Pitesti. Cum Teodorescu era un om „priceput” in toate s-a gandit ca nu strica sa faca pentru partid (subordonat si atunci ca si acum PSD-ului) un saptamanal. Zis si facut si uite asa s-a nascut „Obiectiv Argesean”, care-l avea, are si il va avea ca director pe Luminita Nicolae (prietenii stiu de ce), fosta Balasoiu. Pentru inceput nimeni nu a inteles ce treaba avea Vasiliu cu Teodorescu, PC-ul, Antenele si Obiectivul, mai ales ca individul nostru se batea cu pumnii in ovare (asta fiindca nu are cojones) ca este membru PD. Mai tarziu am aflat din gurita lui ca „frate, eu m-am autosuspendat din PD pe perioada in care lucrez aici…”. Hai sictir mai scroafa ca trebuia sa iesi de tot din politica daca ravneai la presa! Prin primavara sau vara lui 2009 Catalin Teodorescu da bir cu fugitii din PC si se inscrie in PDL. Cum era de asteptat nu vine cu mana goala in noul partid, ca nu da bine, si aduce cu el si organul de presa intitulat „Obiectiv Argesean”.

Sa revenim la tovarasul Vasiliu, acest decretel gata oricand sa-si afunde limba-i languroasa intre fesele oricui ii arunca un oscior bun de ros. Eu am plecat de la „Obiectiv”, el a fost dat afara de la Antena, anii au trecut si fiecare (adica doar eu) si-a vazut de treaba. Prin 2008 George Stancescu si subsemnatul se gandesc sa dea drumul la un proiect… saptamanalul „Vocea Argesului”. Nu vreau sa bravez dar, de pe piata, la vremea aceia, eram cam singurul care nu-l slujea pe Ayatollahul Argesului si Muscelului, presedintele PSD Constantin Nicolescu. Individ care a ocupat de nenumarate ori prima pagina a saptamanalului nostru. La sfarsitul alegerilor locale din vara lui 2008, cand gratie prostiei argesenilor si jocului de glezna al pesedistilor Nicolescu este reales in functia de stapan al judetului imi inecam amarul cu o bere la o terasa din centru Pitestiului, unde il asteptam pe prietenul si seful meu George Stancescu. Dupa dou – trei guri de bere si o mahoarca vad cum se apropie de mine, cu un ranjet de hiena turbata, tovarasul Adrian Vasiliu. Imi zic: „ce dracului mai vrea si asta?”. Ajungand in dreptul meu, fara sa salute, cretinoidul incepe sa turuie: „Am venit sa-ti spun ca te-ai pisat contra vantului, ai facut mare prostie ca te-ai inhaitat cu Stancescu, ai face bine sa te duci sa-ti ceri iertare in genunchi in fata sefului, dar nu se stie daca te va ierta si incepand de azi nu o sa mai lucrati in presa argeseana!”. S-a intors si a disparut asa cum venise, lasandu-ma cu gura cascata. Am inceput sa dau niste telefoane si asa am aflat ca scabrosul personaj ajunsese intre timp consilier al lui Nicolescu. Deci, el era „seful” in fata caruia trebuia sa cad in genunchi. Intelesesem spilul mai ales ca Nicolescu avea o ura viscarala impotriva amicului George. Aceasta ura pleca din cele mai vechi timpuri, din perioada in care George lucra pe la „Curentul” si „Expres Magazin” si dezvaluia cititorilor actele de vitejie ale Ayatollahului intru jefuirea materiala a judetutlui Arges. Ultima afirmatie cu lucratul prin presa locala este cat se poate de adevarata, asta ducandu-ma cu gandul la anumite pasaje din cariera mea de ziarist. Cat timp am fost coleg cu George pe la diferite publicatii, conducerile acestor fituici si-au primit bani grei de la Nicolescu pentru ca amicul meu sa fie tras pe linie moarta. De altfel asta a fost si motivul pentru care l-am urmat, plecand la pachet o data cu el, si punand bazele saptamanalului „Vocea Argesului”. Si… Nicolescu s-a tinut de cuvant. Si atunci, ca si acum, ne-a amenintat sponsorii iar acestia de frica nu ne-au mai dat banii necesari publicarii saptamanalului.

Zilele trecute ma aflam cu George la o cafea, ca de obicei la terasa „Bonita”. Citeam saptamanalul „Obiectiv Argesean”. La un moment dat ochii imi cad pe o semnatura. Imi zic: „ce dracului mah, m-am imbatat de la cafea?”. Era semnatura lui Adrian Vasiliu. Acel Vasiliu care zi de zi ii pupa inelul Ayatollahului si il stregea la fund cu limba cand se intorcea de la buda, acel Vasiliu care a fost dat afara de la „Obiectiv” de Luminita Nicolae si de la „Antena 1 Pitesti” de catre Carmen Vajaiac, pe perioada in care Teodorescu era stapanul celor doua „organe” de presa (intre timp i-a fost amputat unul), acelasi Vasiliu care care s-a jurat ca se va razbuna pe Teodorescu si Luminita fiindca au indraznit sa-i puna la indoiala capacitatea lui de mare gaozar, pardon gazetar. Ma uitam la George, George la mine si nu ne venea sa credem. Sclavul lui Nicolescu lucra la ziarul de casa al PDL si nu numai ca lucra, dar era chiar director… director de marketing, adica omul care aduce banii pentru sustinerea ziarului. Acest lucru m-a dus cu gandul la… la nimic ca sa mor daca mai inteleg al cui e „Obiectivul”, al PDL-ului sau PSD-ului, sau Doamne fereste se reface FSN-ul si au nevoie de „organ” de presa? Asta da dovada ca o parte din presa preseaza cacat… si in ce cantitati, frate!

 

Cum ne vom petrece Sfârşitul lumii în stil maya – 21.12.2012… roncea.ro


Ceva deştept de la un băiat deştept… GEORGE RONCEA


1. Televiziunile mogulilor freamătă! Ediţii speciale peste ediţii speciale! O bătălie cruntă pentru exclusivităţi.
– George Buhnici – corespondent PRO TV: Pe-aici, pe la Vama Giurgiu, va intra Apocalipsa în România. Vine din Bulgaria! />- Dan Diaconescu – OTV: Numai aici, la Televiziunea poporului, puteţi urmări cataclismul 3D! Mai aveţi însă o şansă să îl evitaţi, dacă daţi SMS la 898989 şi răspundeţi la întrebarea: Vreţi să fie Elodia prima preşedintă-femeie în locul  Elenei Udrea?
– Valentin Stan – Antena 5: Sfârşitul lumii este rodul unei politici criminale a Guvernului Boc XV!
– Tatulici – Vox News TV: Apocalipsa este un eveniment aproape la fel de important ca primul concert Michael Jackson, pe care l-am transmis eu la Tele 7 ABC, sau arestarea lui Sorin Ovidiu Vântu din 2011, transmisă în direct la defuncta Realitatea. Un moment, că avem un telefon în exclusivitate de la Jilava… da, spuneţi, vă rog… „Băi, Tatulici, de ce le plătesc pe japiţele alea din SIE şi SRI – ca să nu mai vorbesc de Guşă -, ca să aflu ştirea de la televiziunea lui Moraru?! Te-ai lins pe bot de şpaga mea! Freciule, ia scarpină-mă pe spate“…
– Prima TV transmite, calm: „Schimb de mame… Azi, doamna Dana cu doamna Costea“.
– TVR difuzează potpuriul de filmări „Dacă doriţi să revedeţi“: „De la Era Socialistă la caltaboşii lui Mureşan şi Remeş„.
2. Maneliştii se întrec în cântece despre Sfârşitul lumii. Pe locul întâi în preferinţele publicului este melodia interpretată în duet de Florin Salam şi Nyno: „Doamne, vine-Apocalipsa/ O să moară toţi duşmanii/ Şi nici n-o să le simt lipsa/ Trece viaţa şi cu anii ca şi banii“.
3. La serviciu, în metrou, în cafenele, peste tot auzi românii întrebându-se unul pe altul: Ce faci de sfârşitul lumii? Bătrânii au făcut cozi să-şi plătească datoriile la stat. În Harghita şi Covasna, românii au anunţat că până la Ziua Judecăţii îşi vor face singuri dreptate, ca să fie siguri.
4. Politicienii fac declaraţii sincere:
Vanghelie: Acum aţi înţeles de ce am lăsat sectorul 5 să arate aşa… Locuitorii e obişnuiţi cu imaginile apopalictice de pe goagăl, deci e pregătiţi pentru ce vine… Şi-am făcut şi o ieconomie.
Elena Udrea: Aţi văzut, dacă nu v-a plăcut „brand“-ul meu?
Tokes: Am vorbit cu Dalai Lama şi Ţinutul Secuiesc va fi salvat. Sic, români împuţiţi!
Geoană: Mai bine rămâneam naibii la Moscova, poate mai găseam un loc de steward pe naveta lui Putin!
Voiculescu: Dacă mă lăsaţi pe mine să fiu şeful Senatului, nu se mai ajungea la situaţia asta.
Crin: Asta e mâna lui Băsescu! V-am zis eu!
Hrebenciuc: Băga-mi-aş! Mai aveam puţin şi mutam România în Ucraina!
Iliescu: Nina, sună-l pe Gorby să cântăm împreună: „Hai la lupta cea mare“…
Vadim: L-aţi omorât pe Ceauşescu, plătiţi, haimanalelor!
Oprescu: Pulime, acum o să vedeţi şi autostrada suspendată!
5. Cluburile din Bucureşti pregătesc party-uri şi eventuri speciale. În Gaia, unde Poponeţ şi Delia Matache au masa rezervată non-stop, a început deja eventul Apocalypse Party Hot Stuff All Night. În Bamboo, Costeluş Căşuneanu şi-a donat maşina de 1 milion de euro ca să-l lase pe el să mixeze „End of World Mega Mix“ cu platanele pe sânii Simonei Sensual. Băieţii de Dorobanţi s-au repezit să-şi rezerve locuri şi la cluburile After Hours, la petrecerile de după Sfârşitul lumii. Trupele Angels şi Heaven sunt suprasolicitate. Bordelurile, deşi tocmai au fost legalizate de către ministrul Vasile Blaga în urma campaniei „Coaliţiei pentru Bordeluri Curate“, şi-au închis porţile. Fetele au intrat în grevă japoneză şi s-au dus să se pocăiască la Patriarhie, după ce au promis că-i rup laţele matroanei lor, Alina Mungiu Pippidi, dacă le mai obligă prin contract să meargă la piesa „Evangheliştii“.
6. Bisericile sunt luate cu asalt de către cei care au uitat să se spovedească până acum. La recomandarea Prea Fericitului Patriarh Daniel, preoţii spovedesc cu 50 RON de căciulă sau cu reducere de 500 RON la grupuri de o duzină de oameni. Pentru cei care n-au bani la ei, li se recomandă să-şi doneze proprietăţile Patriarhului Daniel, aflat, întâmplător, în primul pelerinaj pe Lună al unui grup de credincioşi de la Queens Club.
7. Ca la marile sărbători, hipermarketurile fac reduceri de până la 50% şi sunt luate cu asalt! Presa prezintă astfel: Oamenii spun că trebuie să aibă pe masa de Sfârşitul lumii toate cele cuvenite… Fiind un eveniment care nu s-a mai petrecut, gospodinele nu ştiu dacă să facă drob sau nu şi dacă au voie să vadă Apocalipsa în direct la Trinitas, deşi televiziunea este o armă a diavolului.
8. Guru Bivolaru intervine în direct la TVR, în duplex cu Monica Macovei: Am deturnat trei meteoriţi pentru voi, dar acum eram în exerciţiu spiritual de incontinenţă şi n-am mai putut să vă salvez, din nou, lumea, mai ales că sunteţi nişte nerecunoscători răi, răi, răi! Sper să mă spovedească Dan Puric, după ce termin…
9. Tabloidele titrează: Cancan: Monica Columbeanu îşi face de cap de Sfârşitul lumii cu Ricky! Irinel, tu cu cine?; Click: Ce bună e gagica lui Pulhac! Păcat că o să crape!; Libertatea: Patriciu a promis că petrece Sfârşitul lumii în barca lui Roşca şi îşi va dona cele patru avioane pentru salvarea intelectualilor Pleşu, Patapievici, Liiceanu şi Cărtărescu.
10. Băsescu este filmat pe ascuns spunându-i lui Videanu: Mă doare-n cur, ştiam de la Obama! Şi-aşa era ultimul meu mandat… De ce crezi că eram aşa galanton cu voi, leprelor?

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010080246900/Actualitate/Cum-ne-vom-petrece-Sfarsitul-lumii-in-stil-maya-21122012.html

 

Curva niciodată de sifilis nu moare…


Marionetele lui Vântu se dau iar în spectacol. Fiindcă nu prea le iese pasenţa cu demiterea (pe motiv că aşa vrea duetul securist Felix – Nuş) marinarului de la Cotroceni, bocitoarele de la IRealitatea au luat un căcat în gură. Care căcat a fost aruncat pe piaţă de un lacheu (plătit de Vântu), fost lucrător la I.N.E.C. – Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, pe numele lui de fată mare Cătălin Grigoraş. Acest individ susţine acum, după 7 luni de zile, că „mano di Dio” din cazul Ploieşti a fost de fapt un pumn dat cu piciorul în plin şpagat de Băselu unui copilaş nevinovat, iar cei de la instituţia de unde el a plecat prin demisie au muşamalizat cd-ul cu filmuleţul incriminator. Să mori tu rahat cu ochi, că aşa s-a întâmplat… Băi, lacheule, ai rămas fără caşcaval de când ai fost dat afara (prin demisie) şi acum, pentru un pumn de bani aruncaţi de Vântu, spui că mă-ta e fată mare? Individul, expert în mestecatul căcatului cu gura închisă, aduce acuzaţiile la adresa conducerii I.N.E.C. într-o carte, care carte, aţi ghicit, a fost sponsorizată de una din firmele lui Vântu (la fel ca în cazul Nastasiu când cărticica teroristă a fost sponsorizată de alt securist, Dinu „Păturică” Patriciu). Să te ţii frate acum câta căcatul de mestecat au bocitoarele deontoloage: Ursu, Stancu, Creţulescu etc de la IRealitatea.

Deontologul şef al trustului securisto-bolşevic IRealitatea – Publika…


 

REŢEAUA VÂNTU: PRESA episoadele 1 – 3 http://www.curentul.ro


Începând de azi, prin bunăvoinţa colegilor de la „Curentul” (una dintre cele 3 sau 4 publicaţii cu adevărat independente din ţară) şi în special a doamnei Iulia Nueleanu (căruia îi mulţumim încă o dată) vom publica un material incediar, scris de colegii mai sus amintiţi, despre reţeaua mogulului Nuş-SOV.

Reţeaua Vântu: Presa episod 1

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010072346526/Actualitate/Reteaua-Vantu-Presa-Episodul-1.html

„Lista lui Vântu în structurile publice are în jur de 150 de nume“. Anunţul grandoman făcut în martie 2009 chiar de către SOV a stârnit numeroase discuţii contradictorii, mulţi comentând că numărul e mult prea mic faţă de cel real, pentru că, la rândul lui, fiecare dintre cei 150 are o medie de 10 oameni în subordine cu care lucrează direct, pe care să-i influenţeze la nevoie, cei 10 pe alţii şi tot aşa. Alţi comentatori au remarcat imediat: „aceşti 150 sunt doar în structurile publice, dar în structurile concurenţei directe a lui Vântu, câţi o fi având lista?“. Nimeni până acum nu a oferit o listă concretă cu oamenii plătiţi de Vântu şi cu sumele adesea fabuloase pe care s-au vândut conştiinţe din lumea presei, din lumea politică, dar şi din lumea artistică. Lista cu oamenii aflaţi în slujba lui SOV este impresionantă, la fel ca şi sumele pe care s-au vândut jurnaliştii care ne ţin zilnic lecţii de morală la televizor. Pentru început vom aduce la cunoştinţa opiniei publice pe acei ziarişti şi analişti care au pozat ani de-a rândul în independenţi, dar care, potrivit documentelor intrate în posesia noastră, erau dependenţi de ani buni de filonul de bani al lui Vântu.

Turturică, recompensat pentru ruperea redacţiei „Evenimentul Zilei“?
În 23 decembrie 2004, Turturică este demis de trustul Ringier de la conducerea „Evenimentului Zilei“. În 4.01.2005, 80 de angajaţi din redacţia Evz demisonează din solidaritate cu Turturică, unii angajându-se imediat, alţii nu, operaţiune care a distrus una dintre cele mai sudate şi mai profesioniste echipe jurnalistice din ţară. Poate vă întrebaţi ce făcea dl Turturică a doua zi după 4 ianuarie? Semna cu 3 firme controlate de SOV nişte rentabile contracte de cesiune de drepturi de autor, după cum urmează: Global Production SRL (CUI 16371587), contractul 25/5.ian.2005, suma lunară de 3.335 EURO, Global News SRL (CUI  16371595), contractul 21/ 5.ian.2005, suma lunară 4110 EURO şi Global Network Cable (CUI 16330323), 23/ 5.ian.2005, suma lunară de 3.335 EURO.  Ce coincidenţă… Şi iată cum, în loc să dea câteva zeci de milioane de euro ca să cumpere „Evenimentul Zilei“, Vântu i-a oferit lui Turturică 10.780 EURO pe lună şi, brusc, Ringier a constatat că valoarea ziarului a scăzut simţitor, Vântu chiar oferindu-se să-l cumpere. GENIAL! Vântu, nu Turturică, pentru că la scurt timp, în august 2005, Turturică şi-a încasat-o şi el de la SOV, care i-a redus contractele de la 10780 EURO lunar la 2223 EURO lunar. Trebuie subliniat că toate contractele au încetat, prin acte adiţionale, la 01 martie 2009. În acelaşi pachet, Vântu, prin unul dintre avocaţii săi, Florea Felix, i-a înfiinţat şi o firmă lui Turturică, Media Analyst, în ianuarie 2005, declaraţia de asociat unic fiind atestată sub numărul 76 în 28.01.2005 la cabinetul avocatului, ca şi contractul de comodat pentru sediul din bld. Tineretului, firmă cu care, în 2005, Global Video Media SA încheie un contract de consultanţă şi promovare pentru Realitatea TV. Contractul prevedea:

„1. Consultanţa pentru studiul de piaţă privind poziţionarea societăţii Realitatea Media S.A. şi găsirea de soluţii pentru creşterea audienţei şi a vânzărilor.
2. Propuneri privind grila de programe şi promovarea produsului Realitatea Media. 3. Consultanţă privind managementul postului Realitatea.
4. Consultanţă privind strategia de comunicare cu publicul.
5. Consultanţă privind managementul informaţiei“.

Din clauzele contractuale reiese că Turturică nu prea avea încredere în Vântu, aşa că a pus o clauză fulminantă: „În cazul în care Clientul va întârzia plata preţului cu mai mult de 15 zile faţă de termenele prevăzute la articolul 6, Consultantul va putea rezilia unilateral prezentul contract, fără obligaţia de a returna sumele de bani primite până în acel moment şi fără obligaţia de a presta servicii în schimbul sumelor de bani deja primite“. Adică banii i se cuvin orice ar fi. Valoarea contractelor cu trustul lui Vântu a lui Media Analyst a depăşit, în 2005, 200.000 EURO.

Vântu, călare şi pe Radioul public
Vântu nu s-a mulţumit să îşi asigure reţeaua numai din jurnalişti de la trusturile concurente. Şefa Departamentului de Comunicare şi Marketing al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ruxandra Săraru, s-a aflat şi ea pe statele de plată ale lui Vântu la Realitatea Media. Pentru serviciile prestate în slujba mogulului, Ruxandra Săraru a încasat 1.236.760.000 de lei vechi între anii 2007 şi 2009. Mai grav este că numirea ei în această calitate la SRR a avut loc pe 15 septembrie 2008, fapt ce nu a împiedicat-o pe aceasta să încaseze în continuare bani şi de la Vântu, cu toate că trustul media al mogulului deţine postul radio Guerilla, deci un post de radio concurent postului public. Noul şef al Radioului public, Demeter Andras Istvan, a avut o poziţie extrem de tranşantă în legătură cu acest subiect: „Nu am cunoştinţă despre această situaţie. Oricum săptămâna aceasta, pe 23, va avea loc o evaluare când mă întorc în ţară şi este o bună oportunitate pentru a clarifica orice fel de situaţie care ar fi neconformă cu statutul SRR şi cu prevederile legale“. Atunci când i-am explicat despre ce sume de bani este vorba, Demeter Andras ne-a replicat sec: „O să mă interesez în mod special de acest aspect“.

Grigore Cartianu şi Ion M. Ioniţă, şefi la „Adevărul“, s-au dedulcit şi ei la banii lui Vântu
Grigore Cartianu, cel care s-a prezentat lui Paulo Coehlo în redacţia EVZ ca  Gregoire Ecrivain, a fost plătit de SOV cu un contract pe drepturi de autor încheiat în 2009 pentru suma de 186.560.000 de lei vechi. De ce să nu sugi bani din două surse dacă se poate, şi-a spus probabil Cartianu, fără să-şi facă prea mari probleme legate de moralitatea unui asemenea demers. Ne-ntrebăm doar câte anchete şi materiale de investigaţie care ar fi putut viza afacerile lui Vântu au rămas în sertarele lui Cartianu. Pentru orice eventualitate, SOV şi-a mai asigurat un nume important din redacţia „Adevărului“ pe statul său de plată. Este vorba de  redactorul-şef adjunct Ion M. Ioniţă, care avea experienţe mai vechi cu mogulul de la Realitatea. E adevărat însă că preţul pentru deontologul Ion M. Ioniţă a fost mai mare. Astfel, Ioniţă  a încasat de la Realitatea Media, în 2007, 18022 RON, în 2008 – 25139 RON, şi în 2009, doar 7419 RON (deh, era criză şi nu se mai simţea nici SOV ca înainte), în total peste jumătate de miliard de lei vechi.

Peter Imre: „Nu ştiu ca cineva să lucreze pentru alte trusturi“
Peter Imre, managerul holdingului Adevărul, a declarat, pentru „Curentul“, că nu ştie ca cineva din redacţia „Adevărul“ să lucreze sau să primească bani de la trusturile concurente. „Nu ştiu ca cineva să lucreze pentru alte trusturi. Dacă îmi spuneţi despre cine e vorba, pot comenta, dacă nu, vorbim mâine după ce informaţia dumneavoastră va fi publicată“, ne-a spus şeful de la „Adevărul“.

Făţărnicia Corinei Drăgotescu
După ce nu a izbutit în mai multe rånduri să-l convingă pe Dinu Patriciu, care abia preluase, în 2006, trustul Adevărul Holding, să o pună şefa şefilor, Corina Drăgotescu a plecat la  Realitatea TV, unde a dus-o ca-n rai, dacă adunăm banii cåştigaţi de ea la mogul. Potrivit datelor oficiale aflate în posesia ziarului „Curentul“, Corina Drăgotescu a încasat doar în ultimii trei ani nu mai puţin de 5.247.310.000 de lei. Nu e nicio greşeală, e vorba de peste 5 miliarde de lei vechi. Să ne aducem aminte însă cu cåtă ipocrizie anunţa Corina, în urmă cu un an, că demisionează de la Realitatea deoarece are salariul prea mic. În timp ce dădea aceste declaraţii, eterna admiratoare a lui Iliescu încasa circa 3.000 de euro pe lună, sumă considerată insuficientă de deontoloaga reciclată acum de Patriciu. Interesant e că în 2009, cånd Corina se plångea de scăderea salariului, aceasta a primit brut 1.541.510.000 de lei, mai mult decåt în 2008, cånd a încasat 1.241.000.000 de lei. Sfåntă ipocrizie!

Nicolae Ulieru, „Mr. No Comment“, spălătorul public al lui SOV
Lt. Col (r) Nicolae Ulieru, fost purtător de cuvånt al Serviciului Romån de Informaţii pe vremea directoratului lui Virgil Măgureanu, sau „Mr. No Comment“, aşa cum era cunoscut ca şef al biroului de presă pentru că nu exprima nicio opinie, niciodată, a încasat sume frumuşele de la Sorin Ovidiu Våntu pentru diverse servicii de „acoperire a adevărului“ sau a părerilor contra. Normal, pe drepturi de autor, aşa cum îi stă bine unui fost purtător de cuvånt care nu şi-a mai găsit loc în alte părţi. Astfel, Våntu a încheiat un contract în 15.07.2006 cu Nicolae Ulieru, prin societatea Global Video Media, doar se ştie că Våntu nu semnează nimic pentru suma de 1.118 euro pe lună. Ce trebuia să facă Nicolae Ulieru pentru aceşti bani nu ştim, dar am văzut la TeVeu. Ulieru are practic sarcina să destructureze informaţiile şi, la fel ca pe vremea Securităţii, să facă în aşa fel încåt să ascundă adevărul. În plus, în anul 2009, Nicolae Ulieru a primit şi de la Realitatea  56 milioane de lei, o sumă modestă, dar importantă se pare pentru fostul purtător de vorbe al lui Măgureanu, din moment ce-l apără cu înverşunare pe SOV, în toate ieşirile sale publice. Astfel, recent, cånd a fost invitat să comenteze despre dosarul de securitate publicat de Hotnews şi revista „Kamikaze“ (şi ziceam că Våntu nu semnează nimic), Ulieru declara public, cu o nonşalanţă perversă, că Sorin Ovidiu Våntu „este un geniu“ şi că nu crede că acesta a fost turnător la Securitate, fără însă să argumenteze concret aceste puncte de vedere. Cam mulţi bani pentru nimic…

Deontologul Nistorescu, comentator de 5 miliarde de lei
Unul dintre comentatorii „grei“ ai postului Realitatea TV şi şef peste defunctul ziar „Cotidianul“, conservat acum în stare latentă de online, Cornel Nistorescu, apare conform documentelor obţinute de ziarul „Curentul“ ca unul dintre cei mai bine plătiţi mercenari media. Prezentat mereu de Realitatea ca un guru în ale jurnalismului, Nistorescu a încasat de la casieria lui Våntu, doar în ultimii trei ani de activitate (2007-2008-2009), suma de 4.847.240.000 de lei vechi. Cam scump nea Cornel şi sub Corina Drăgotescu?!, dacă ne gåndim că „performanţele“ sale jurnalistice din ultima vreme se leagă exclusiv de îngroparea ziarului „Cotidianul“. Cu siguranţă însă, SOV nu-i dădea atåţia bani pentru calităţile sale jurnalistice.

Adrian Ursu şi Oana Stancu joacă în Liga piticilor

Oana Stancu şi colegul ei de emisiune, Adrian Ursu, fac parte din Liga foarte mică de la Realitatea. Potrivit datelor aflate în posesia noastră, Oana Stancu a fost plătită în 2009 cu 2.300 RON lunar. Iar în urma celebrei emisiuni în care Våntu a intrat telefonic şi i-a spus: „tocmai vi s-a redus salariul cu jumătate“, Oana Stancu  primeşte 1.150 RON lunar, adică sub nivelul mediului pe economie. A evaluat-o bine Våntu: aşa e şi ea ca jurnalistă, sub nivelul mediu, iar gurile rele zic că şi-a scos şi silicoanele. Oare de asta să-i dea aşa puţin Våntu?
Oana nu trebuie să fie supărată, deoarece Adrian Ursu, colegul său de emisiune, a primit în 2009 frumoasa sumă de 350 lei pe lună. Cåt o pensie minimă! Pe acelaşi principiu ca şi-n cazul Oanei Stancu, ni se pare o sumă chiar frumuşică pentru prestaţia lui. E OK, Sorine, cu ăştia doi!
Din aceeaşi categorie de pitici face parte şi jurnalistul Cristian Pătrăşconiu, care a primit în 2008 de la Våntu numai 111 RON, deşi era aproape zilnic la televizor. Jalnic!

Alex Stoenescu – istoric la curtea mogulului

Săptămåna trecută, istoricul Mihai Alex Stoenescu, cel care a recunoscut cu nonşalanţă în 2006 că a colaborat cu Securitatea, din patriotism desigur, a declarat că nu a primit niciodată suma vehiculată la Vox News de Dan Andronic, de 50.000 de euro, pentru o carte pe care i-o comandase Sorin Ovidiu Våntu sau care trebuia publicată sub anumite aspecte tendenţioase favorabile turnătorului Nuş. Stoenescu a precizat că a publicat în lucrarea „Din culisele luptei pentru putere 1989-1990. Prima guvernare Petre Roman“, apărută în 2006, doar un interviu cu SOV, luat în 2005, unde acesta vorbeşte despre oportunităţile de speculă şi îmbogăţire rapidă pe fundalul unei situaţii de haos politico-juridic, în absenţa unei clase politice veritabile şi a unui sistem juridic. Cu toate acestea, lămuririle pe care Stoenescu le oferă în lucrarea citată mai sus denotă o spălare conştientă a imaginii lui SOV pe care încearcă să îl situeze departe de scandalul FNI în anii 2000. Mai mult, istoricul, cu un acces extrem la tot ce au însemnat dosarele Revoluţiei şi figurile implicate în acest fenomen, vorbeşte de faptul că în spatele FNI se află statul. Conform datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“, imaculatul istoric Alex Stoenescu nu a prestat degeaba la curtea mogulului, el încasånd de la Realitatea lui  Våntu, în 2008 şi 2009, nu mai puţin de 360 milioane de lei vechi. Cam mult, pentru un capitol de carte care oricum nu este luată în serios în lumea istoricilor.
Pe Alex Stoenescu şi SOV îi leagă şi o prietenie politică. În lucrarea „Din culisele luptei pentru putere 1989-1990. Prima guvernare Petre Roman“, Stonescu afirmă că „partidul pe care (Våntu – n.r.) îl înfiinţase în 1999 – Uniunea Forţelor de Dreapta -, cu scopul de a recrea forţa politică de dreapta dispărută înainte de război, eşuează în alegerile locale din anul 2000 sub impactul FNI“. Ceea ce „omite“ Stoenescu să spună în cartea sa este că tocmai el s-a aflat printre fondatorii Uniunii Forţelor de Dreapta şi a ocupat funcţia de vice-preşedinte al acestei formaţiuni politice.
Noi nu ne întrebăm decåt cum deontologii presei romåneşti au acceptat aceste sume uriaşe de la Realitatea Media, atåt timp cåt această firmă a înregistrat constant de la preluarea ei de către SOV pierderi colosale: 20,8 milioane euro în 2008, 8,15 milioane Euro în 2007, 5,1 milioane euro în 2006 şi 1,7 milioane euro în 2005. Oare ei s-au întrebat de unde ne vin banii ăştia, din economiile lui SOV la FNI, că Realitatea n-are bani.

Reţeaua Vântu: Presa episod 2

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010072346524/Actualitate/Reteaua-Vantu-Presa-Episodul-2.html

Aşa cum am anunţat continuăm lista cu jurnaliştii care pozează zilnic în costumul de independenţi, dar care de ani buni sunt racordaţi la banii lui Sorin Ovidiu Vântu. Pe sume mai mari sau mai mici, aşa cum reiese din documentele aflate în posesia ziarului „Curentul“, ziarişti şi deontologi scorţoşi ai ţării au acceptat fără nicio tresărire morală să fie simbriaşi de rând la curtea lui SOV, spre marea satisfacţie a mogulului care şi-a asigurat astfel, pe bani modeşti, influenţa la nivelul unor importante publicaţii naţionale, precum şi un flux vital de informaţii dinspre trusturile concurente.

Fascinanta poveste a Emiliei Şercan
Emilia Şercan a făcut carieră în presă urcând treaptă cu treaptă, mai întâi în presa locală, apoi în anul 2000 se mută în Bucureşti ca reporter la „Curierul Naţional“, ascensiunea terminându-se la „Evenimentul zilei“ ca şef al departamentului de investigaţii, funcţie pe care a ocupat-o până în ianuarie 2008, când visul său s-a împlinit: pleacă pe postul de şef de departament investigaţii la Grupul Realitatea Caţavencu. Noi o întrebăm pe Emilia, specialista în investigaţii: care grup? Aşa cum scriam cu câteva zile în urmă, Grupul Realitatea Caţavencu nu există din punct de vedere juridic. În România s-a reglementat acest mod de asociere în grup prin Legea 161/2003, care defineşte Grupul de Interes Economic, GIE, înregistrarea fiind obligatorie la Registrul Comerţului. Niciodată firmele Realitatea Media, Caţavencu, Poligraf (editorul „Cotidianului“), Romantica etc. nu au format un GIE la ONRC. Despre educaţia Emiliei Şercan se găsesc doar următoarele informaţii: a urmat cursurile Grupului Şcolar „Vasile Deac“ din Vatra Dornei, promoţia 1995, şi a absolvit în anul 2003 Facultatea de Jurnalism de la Sibiu, probabil o formă de învăţământ la distanţă, având în vedere că locuia din 2000 în Bucureşti, cum ea însăşi declara pe blogul personal.
Bine, o să ne întrebaţi, şi ce-i aşa fascinant la ea? Să vă explicăm: începând cu anul 2005, Emilia şi departamentul condus de ea au început să publice unul după altul articole de investigaţii privindu-l pe SOV, care nu mai are nevoie de nicio prezentare. L-au urmărit în Creta, la Viena, când s-a operat pe cord deschis –  deh! blestemele feneiştilor -, l-au acuzat trei ani de zile că banii feneiştilor sunt la SOV, aşa cum a stabilit expertiza judiciară, că foloseşte intermediari pentru a-şi camufla afacerile, că a fost „groparul FNI, rămas curat şi uscat folosind o armată de oameni de paie“, după cum plastic se exprima chiar Emilia Şercan într-o anchetă publicată în EvZ la şase ani de la căderea FNI. Şi în 2008, ce să vezi, Emilia se înrolează şi ea în armata de paie a lui SOV pentru preţul brut corect: 5.244 lei-ROL pe cartea de muncă, după cum dezvăluia Tiberiu Lovin pe blogul său, în urmă cu câteva luni, şi 5.379.060.000 de lei-ROL pe drepturi de autor, o medie de 8.500 EURO lunar, în mână. Şi acum fascinaţia: un producător executiv la CNN nu depăşeşte 6.000 EURO lunar, şi asta ar fi cam cel mai mare salariu de jurnalist la CNN. No more comments.
Dar să lăsăm foştii colegi să vorbească despre ea:

Cătălin Prisecariu
, revista „KAMIKAZE“:
„Emilia Şercan. Şefa departamentului de investigaţii la EvZ în 2005, când am ajuns eu acolo. Deci şi şefa mea, din septembrie 2005 până în iulie 2006, când am părăsit EvZ pentru «Academia Caţavencu». Nu-i discut Emiliei calităţile profesionale, care nu mă interesează. Dar îmi amintesc foarte clar că avea o pasiune pentru subiectele privitoare la Sorin Ovidiu Vântu. Morbidă, aproape. Sigur, gusturile femeii la bărbaţi nu se discută, deci nu comentez. Totuşi, încă îmi amintesc fapte. Să vă povestesc una din ele: era în toamna lui 2005. Nu mai ţin minte ziua, dar ştiu că era chiar ziua Emiliei. Sau ziua lui Vântu. Cu ocazia asta, pişicher, Vântu i-a trimis Emiliei trandafiri şi nişte sticle cu vin, pe care le-a lăsat la intrarea în redacţia EvZ din Pipera. Reacţia Emiliei a fost: sufocare, uluire, congestionare bruscă, preludiul unui atac de cord şi altele asemenea. După ce şi-a revenit, Emilia a decis: nu avea să se mânjească cu darurile lui Vântu, îi va înapoia acestuia şi florile, şi vinul. S-a urcat într-o maşină a redacţiei, a zburat până pe strada Paris, la vila mogulului, şi a lăsat la poartă ofrandele. Apoi s-a întors în redacţie şi a făcut un tur de onoare. Învinsese! Rămăsese curată, nu acceptase nimic de la SOV, nici măcar flori! În aceeaşi perioadă (sau poate la începutul lui 2006), Emilia a refuzat mai multe oferte venite de la «Cotidianul». De la «Cotidianul» lui SOV, desigur. Le-a refuzat pe toate. Argumentul? Suprem: ea nu-şi vinde virginitatea jurnalistic-deontologică pentru a lucra la Vântu, despre care scria articole în rafală“. Deci? A acceptat doar când preţul de cumpărare a fost unul corect. Negociere curată: atât a considerat ea costul conştiinţei ei! Cătăline, ea s-a enervat în halul ăla pentru că Vântu a crezut că o poate cumpăra cu nişte sticle de vin. Hai, te rog, ce să facă ea cu florile şi vinul? Faptul că jurnalistul Emilia Şercan a ales banii lui Vântu pentru a abandona orice anchetă sau investigaţie legată de Vântu reprezintă o opţiune personală, care ar putea fi înţeleasă de dragostea pentru arginţi a oamenilor. Probleme apar atunci când este vorba de Emilia Şercan cea care desfăşoară activităţi didactice la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Potrivit declaraţiilor făcute chiar de Şercan, aceasta le predă studenţilor Tehnici de investigare jurnalistică. Având în vedere traseul său profesional, probabil tehnicile sunt legate de investigarea oamenilor de afaceri care îţi pot asigura un viitor lipsit de griji, după modelul practicat cu succes chiar de ea. În lumina noilor informaţii date acum publicităţii de ziarul „Curentul“, solicităm conducerii FJSC să fie mai selectivă atunci când alege îndrumătorii viitorilor jurnalişti.

CTP şi Marius Niţu, plătiţi şi ei de Vântu
Povestea metamorfozei „Prezent“ – „Gândul“:
22 martie 2005: Cristian Tudor Popescu, Adrian Ursu şi Bogdan Chirieac anunţă plecarea de la „Adevărul“. Alături de ei pleacă şi 93 de oameni din redacţie. Orice asemănare cu povestea Turturică –  „Evenimentul zilei“ întâmplată cu două luni înainte este pur întâmplătoare, desigur.
7 aprilie 2005: Cristian Tudor Popescu&Comp. anunţă că scot un nou ziar, al cărui nume va fi „PREZENT“.
Pardon, spune Turturică. Acesta anunţă că marca PREZENT îi aparţine şi că e înregistrată la OSIM din ianuarie, adică atunci când avocatul lui Vântu îi constituia şi firma Media Analyst, după cum am relatat în episodul 1 .
Turturică declara atunci că gazetarul Cristian Tudor Popescu a luat acest nume, care îi aparţine, fără acordul său, subliniind că nu există nicio legătură între ziarul scos de C.T. Popescu şi cel pe care-l va scoate fosta echipă EvZ.  Ha, ha, ha, ambele echipe dezertoare se băteau pe aceeaşi marcă? Până la urmă, CTP a cedat şi a scos ziarul „Gândul“. CTP a negat tot timpul că Vântu ar fi în spatele ziarului condus de el. Ziarul condus de CTP, „Gândul“, a înregistrat – conform datelor de la Ministerul de Finanţe – o pierdere în anii 2005-2008, de 20.431.809 RON (aprox. 5,3 milioane EURO). Dar dl Popescu, acţionar fondator, a avut de unde să susţină pierderea. Numai de la Realitatea Media a încasat pe drepturi de autor peste 2 miliarde de lei, potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“. Bogdan Chirieac, autointitulat „sunt pielea pulii“, nu se dezminte: nu ia niciun drept de autor de la Realitatea. Vântu a considerat că nu are ce drepturi de autor să-i cedeze…

Şi tu, Marius Niţu de la PRO?
Un alt „deontolog“ cu degete fine şi buzunare popeşti este redactorul-şef de la ziarul „Gândul“, Marius Niţu. Împletind armonios jurnalismul politic cu cel sportiv (a doua sau chiar prima lui specializare), editorialistul Niţu, din eşalonul doi al aşa-zişilor formatori de opinie, ne (dez)informează constant despre purgatoriul cotidian în care guvernanţii ne afundă în fiecare zi. Cum o vuvuzea cu potenţial este imediat observată şi cooptată de headhunter-ul SOV, înregimentarea sa în „corul vânătorilor de Băsescu“ nu a fost decât o chestiune de timp. În 2007, Marius Niţu încasează 9.134 RON, în 2008 – 11.853 RON, în 2009 – 17.273 RON. Sumele sunt modeste, generând o medie lunară de aprox. 1.000 de lei. Problema e că pentru aceşti bani, Marius Niţu, angajat al trustului Mediapro, din care face parte ziarul „Gândul“, a semnat în contractul de cesiune de drepturi de autor cu Realitatea Media, din care vă prezentăm doar două dintre obligaţiile CEDENTULUI: „nu întreprinde nimic din ceea ce ar putea prejudicia imaginea sau drepturile Cesionarului“, „are datoria de a respecta şi de a proteja imaginea REALITATEA T.V., atât prin activităţile sale profesionale, cât şi prin prestaţiile sale din afara acesteia“. Aoleu, adicăşi ca redactor-şef la „Gândul“, nu?

Oana Dobre – de la Nuş la Felix
Oana Dobre, acreditată timp îndelungat la CNSAS, nu a fost impresionată de ororile securităţii văzute prin documente, aşa că se plimbă de la turnătorul Nuş la turnătorul Felix.  Încercarea sa de a se acredita ca jurnalistă de război a eşuat lamentabil atunci când, într-un interviu din septembrie 2007 realizat de un reporter al Realităţii TV, Oana a fost prinsă cu temele nefăcute în ceea ce priveşte o lectură minimă vizavi de cărţile celebre despre zonele de conflict. Nici la capitolul politică externă Oana n-a excelat, nefiind în stare să articuleze o poziţie vizavi de intervenţia americană din Irak. Să fie oare slaba pregătire a unui jurnalist care crede că partea teoretică a unui reporter de război este doar o pierdere de timp? Sau poate superficialitatea şi indiferenţa care de multe ori sunt percepute ca fiind curaj? Chiar în anul realizării interviului, Oana îşi lua de la  Realitatea Media pe drepturi de autor,  în paralel cu evoluţia sa la EvZ, 427.000.000 de lei vechi. Frumoasă sumă pentru o jurnalistă care a dat chix în tentativa de a face o emisiune cu Mihai Tatulici! Pentru comparaţie, Adelin Petrişor, un adevărat jurnalist de război, a încasat de la Realitatea Media în 2009 162.167 RON şi în 2008 127.509 RON. Să ne înţelegem, Oana.

Deontologul-afacerist, Doru Buşcu, 5.062.500.000 ROL de la Realitatea Media
Doru Buşcu, Sorin Vulpe şi Liviu Mihaiu fac parte dintr-un grup aparte: grupul jucătorilor de poker cu Sorin Ovidiu Vântu. Sumele extrem de generoase încasate de cei trei reprezintă o evoluţie în cariera lor, având în vedere faptul că în urmă cu nouă ani, potrivit unui participant la partidele de poker organizate de SOV, acesta din urmă îi lăsa să câştige. Un amănunt interesant: după ce Vântu îi lăsa să câştige, Buşcu, Vulpe şi Mihaiu pierdeau toţi banii câştigaţi, tot la poker, în faţa participantului care ne-a relatat cum decurgea jocul. Deh, lăcomia se plăteşte… Dar să-i luăm pe rând.
Doru Buşcu. Acuzat direct de Sergiu Crupenschi, acţionarul Editurii Univers, firma care a cerut falimentul POLIGRAF SA, că a falimentat ziarul „Cotidianul“, fondat de regretatul Ion Raţiu.
„În august, Doru Buşcu mi-a dat toate asigurările, spunându-mi că nu există niciun fel de risc. Textual, a zis: «Eu îmi plătesc întotdeauna datoriile, nu rămân dator la nimeni». Ei aveau o tactică: promiteau ceva, apoi, când venea scadenţa, după câteva săptămâni, nu mai era nimeni de găsit. Când trecea scadenţa, venea altcineva şi promitea altceva. Şi tot aşa. Noi vom cere o expertiză contabilă, prin care să aflăm cum s-a ajuns în insolvenţă. Ei au vândut aceste cărţi, iar vânzările acopereau factura medie de aproximativ 15.000 de euro pe titlu. Cornel Nistorescu a vrut să cumpere creanţa şi să continue ziarul. El trebuia să ajungă la un acord şi cu ceilalţi creditori, ceea ce, din informaţiile mele, nu s-a întâmplat. Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau în judecată până după alegeri. După alegeri au cerut singuri insolvenţa. Doru Buşcu este autorul moral al acestei situaţii.“ (Declaraţie pentru paginademedia.ro)
Presa a relatat deja că Buşcu îşi ia pe lună 15.000 euro de la „Caţavencu“. Noi adăugăm şi cei 5.062.500.000 ROL luaţi pe drepturi de autor de Realitatea Media.
Plătit regeşte de Vântu la cele două firme, Buşcu e în stare să spună orice. Iată ce îi declara lui Mihnea Măruţă în martie anul acesta:

– Ai avut două ziare de suflet, pe care le-ai considerat «copiii tăi» din presă: «Caţavencu» şi «Cotidianul». Unul a murit, celălalt pare că-şi pierde aura. Ce-ţi reproşezi în fiecare dintre cele două cazuri?
– La «Cotidianul» îmi reproşez pripa în care l-am construit“
.

Buşcule, chiar ai face orice pentru bani? TU AI CONSTRUIT „COTIDIANUL“? Se răsuceşte domnul Raţiu în mormânt. Cred că ai vrut să spui:
– La „Cotidianul“ îmi reproşez pripa în care l-am dărâmat.

Despre caracterul deontologic al lui Doru Buşcu am mai scris.

Ziarul „Curentul“ a scris, în vara lui 2008, cum, după ce a lătrat împotriva chiriaşilor simbolici din vilele RAAPPS, tocmai el, „imaculatul“ jurnalist deontolog Doru Buşcu s-a dedulcit la rahatul de stat. Acesta, împreună cu soţia sa, fosta prezentatoare de la PRO TV, Ioana Moldovan, au profitat din plin de aranjamentele imobiliare ale RAAPPS, având la dispoziţie o vilă cu etaj chiar în buricul Capitalei, în cartierul Dorobanţi.

Obiectul „deontologiei buşciene“ l-a făcut atunci o frumoasă vilă cu un etaj, aflată în totalitate la dispoziţia acestuia. Conform informaţiilor, soţii Ioana Moldovan şi Doru Buşcu au cumpărat apartamentul de la etajul 1 al vilei de la RAAPPS, după care, prin jonglerii imobiliare, au preluat şi contractul de închiriere pentru apartamentul de la parter, de la un personaj extrem de dubios, celebrul „Doctor Moarte“, Adrian Murea, chirurgul de la spitalul Ministerului Administraţiei şi Internelor „Prof. dr. Gerota“ renumit pentru „calitatea“ operaţiilor sale care se finalizau des cu decesul pacienţilor. La acea dată, „Curentul“ a scris că în apartamentul de la parter funcţionează Fundaţia „EuroFilm“, o fundaţie fără niciun fel de activitate, dar care are norocul să aparţină tot Ioanei Moldovan şi lui Doru Buşcu. Cum ar spune Vadim: „hai sictir!“.

Liviu Mihaiu – guvernatorul verde a lui SOV
Ca orice oportunist camuflat în blană ecologică, fostul guvernator al Deltei Dunării, jurnalistul Liviu Mihaiu, a mirosit perfect potenţialul de combinaţii bănoase din Deltă. După ce, în 2006, l-a plimbat pe Tăriceanu cu şalupa, ademenindu-l că are proiecte ce vor salva ecosistemele Deltei Dunării, pe final de mandat, premierul a „cărui economie a duduit“ (până a explodat – n.r.) i-a făcut cadoul mult visat lui Mihaiu – Delta Dunării. Instalat cu pompă în septembrie 2008, Liviu Mihaiu a demisionat de la conducerea Radio Guerrila pentru a trece în liga „celor 150 de oameni ai lui Vântu“ din structurile publice. Obsesia lui Vântu pentru Deltă e veche şi binecunoscută şi e locul unde îi place să invite oameni politici, dar şi foarte mulţi jurnalişti. La relaxare. Cu toţii ştim care sunt rezultatele unui sejur de recreere la Vântu!  Pentru început, la numai o săptămână de la ungerea sa în funcţia de guvernator, Liviu Mihaiu îi va oferi pe tavă lui Vântu o afacere virgină, la cheie, şi anume benzinării pentru alimentarea cu combustibil a şalupelor din Deltă. Cele două benzinării plutitoare au fost aduse de către PSV Company, firmă care este controlată de omul de afaceri şi patronul trustului Realitatea, Sorin Ovidiu Vântu. Acţionarul majoritar al PSV (fosta Petromservice) este firma Elbahold Limited, care are o participaţie de 54,3%, iar 25% din afacere este deţinută de unul dintre sindicaliştii preferaţi ai lui Vântu, Liviu Luca, prin intermediul Asociaţiei Salariaţilor Petrom, pentru ca 10% să fie deţinute de alte persoane fizice. În anul precedent numirii sale ca Guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu a încasat de la Realitatea Media 4 miliarde şi jumătate de lei vechi. Ca să fim mai exacţi, suma a ajuns la 4.519.580.000 de lei. Bani pe care probabil benzinăriile lui Vântu via Liviu Luca i-au scos în câteva zile.
Acum se leagă totul, nu?

Sorin „Şobolanul“ Vulpe – miliardarul curat-murdar
Un alt personaj pitoresc din cadrul „Reţelei Vântu“ este noul director de Dezvoltare Internaţională a grupului Realitatea-Caţavencu, grup care nu e grup. Considerat unul dintre locotenenţii lui Vântu de la „Caţavencu“, Sorin Vulpe, cel alintat de prieteni „Şobolanul“, se va ocupa de identificarea oportunităţilor de extindere a business-ului în afara României (?!). Reamintim că SOV a declarat imediat după rezultatul alegerilor prezidenţiale din ţara noastră că afacerile din mass-media vor fi conservate în stare de online, iar ţările-ţintă pentru dezvoltarea afacerilor vor fi statele din proximitatea graniţelor României. Cu toate acestea, Vântu l-a folosit pe Vulpe pentru a scăpa şi de câteva produse şi oameni deveniţi între timp indezirabili. Astfel, în vara lui 2009, Vulpe a scăpat de publisherul revistei „Aventuri la pescuit“, Cristi Vezure, publicaţie pe care a cumpărat-o apoi la începutul acestui an de la Vântu cu suma de circa 100.000 mii de euro, conform paginademedia.ro. Considerat de mulţi colegi un manager mediocru, Sorin Vulpe se află în graţiile lui Vântu care îl foloseşte la manevrele interne din cadrul trustului pe care îl patronează. Păi, cred şi eu, la ce bani îşi ia de la Vântu… Numai de la Realitatea Media SA a încasat 4.703.850.000 de lei vechi.

Şi la cererea fanilor… Andreea Creţulescu!
Cum nu are fani? Îl are pe Geoană, care a anagajat-o consiler la Cotroceni. A, pardon, Geoană a pierdut alegerile şi n-a mai angajat-o. A recuperat-o însă Vântu, pentru că e bună. În 2008, Andreea, pe numele din buletin Popescu-Creţulescu Andreea-Ileana, încasa de la Realitatea Media 420.809 RON, iar în 2009, 67.528 RON. Vi se par mulţi 125.000 euro? Ei, dar şi soţul ei cică lucrează la SIE.

Arginţii l-au apropiat şi pe Tudor Octavian de Vântu
La cei aproape 71 de ani, Tudor Octavian are încă un condei care surprinde pe toţi cei care i-au citit textele publicate de-a lungul timpului, spun criticii. Acest talent nu-l împiedică, însă, să fie la fel de sarcastic şi, mai mult de atât, manipulator atunci când e vorba despre prostit masele. Da. Tudor Octavian manipulează sau măcar încearcă să o facă pentru cei care se uită la emisiunile tv la care apare aproape în fiecare zi, fiind „omul bun la toate“. Tudor Octavian a şocat cu violenţă verbală şi cu felul în care discuta despre pensii şi pensionari atunci când guvernul a cerut ca aceia care obţin acest drept de la stat, pensia, să nu mai poată lucra în posturi publice. Ce n-a povestit Tudor Octavian la televizor este arta sa de a lua bani de la toţi mogulii, având câte o părere, bine argumentată, pe aceeaşi problemă, pentru fiecare mogul care îl plăteşte. Şi asta chiar dacă opiniile sale exprimate sunt contrare, în funcţie de televiziunea unde se află. Dacă Voiculescu trebuie să aibă dreptate, la prânz spune ce vrea să audă Voiculescu. Dacă scaunul e la Realitatea, subiectul acelaşi, dar mogulul Vântu are altă părere, nu mai contează, iar seara Tudor Octavian infirmă ce a spus în aceeaşi zi. Ce mai contează adevărul când trebuie să ai portofelul plin? Tudor Octavian scrie editoriale la „Jurnalul Naţional“, apare şi la Antene, dar prestează ori de câte ori este nevoie şi la Realitatea Media de unde a primit pentru perioada 2007-2009, pe drepturi de autor, peste 250 milioane de ROL.

Ziaristul eolian Pavel Lucescu nu refuză nici concurenţa
Pavel Lucescu a fost şi el cooptat în reţeaua Vântu, după ce i-a manipulat pe ieşeni pentru două partide concurente. Ajuns jurnalist de Capitală, Lucescu s-a dedulcit şi el la banii lui SOV, încasând, în 2009, suma de 100 milioane de lei de la Realitatea Media. De ce a ajuns un „ziarist eolian“ spune chiar el pe blogul său: „Licenţiat în Sociologie-Politologie, ediţia ‘95. În prezent, senior-editor la «Cotidianul». Vorbesc despre politică, politici, politicieni şi alte chestii uşor plictisitoare pe la Realitatea TV, dar nu refuz nici «concurenţa» dacă sunt invitat şi-mi convin, în dezordine aleatoare: ora, invitaţii, moderatorul, tema.
Fac presă politică de 14 ani. Am şi un blog pe care-l alimentez cu păreri doar atunci când am şi nu suport să le ţin doar pentru mine“
. Sau poate ai păreri doar când se umflă portofelul?

Şi la final, bomboana de pe colivă:

Victor Ciutacu
Deşi m-a criticat pentru primul meu articol, Grigore Cartianu mi se pare de-a dreptul de bun-simţ, comparativ cu Ciutacu: Cartianu a recunoscut că a luat bani de la Realitatea Media pentru nişte bani mai vechi pe care-i datora firma Telesport şi că a semnat contractul cu Realitatea pentru a-şi putea recupera banii. Am arătat deja aici că acesta e ca un autodenunţ pentru infracţiunea de evaziune fiscală, suma reprezentând pentru Realitatea Media o cheltuială fictivă.

Dar Victor Ciutacu este de-a dreptul SENZAŢIONAL. Publică pe blogul lui următoarele:

„UPDATE şi MAI SENZAŢIONAL: Patriciule, mogulule, bloaghere, vezi că unii răi scriu că Gregoar a luat bani de la Vântu. În timp ce lua şi de la tine, ca să fim foarte bine înţeleşi. Ştiu cât, dar mă interesează pentru ce. Cred că şi pe tine“.

Şi acum vine lovitura: ŞI CIUTACU A LUAT BANI DE LA REALITATEA MEDIA ÎN 2007: 56.850.000 de ROL.

Acum scriu şi eu: Voiculescule, mogulule, bloaghere, vezi că unii răi scriu că Ciutacu a luat bani de la VÂNTU. În timp ce lua şi de la tine, ca să fim foarte bine înţeleşi. Ştiu cât, dar mă interesează pentru ce. Cred că şi pe tine. Până să ne răspundă Ciutacu sau Voiculescu, să spicuim din postările lui Ciutacu de pe blogul personal despre Vântu:
După publicarea dosarului de informator al lui SOV, Ciutacu publica un articolaş pe sub titlul „A jucat Albă-ca-Zăpada în filme porno?“. Cităm şi un portret creionat de tonomatul Antenelor: „terminaţi dracului cu demonizarea lui Vântu! Omul ăsta este negustor. Cumpără ieftin şi vinde scump; orice, de la active şi titluri de valoare cu potenţial de profit, până la conştiinţe care-i pot aduce (prin manipulare) valoare adăugată. Nu s-a cerut pictat angelic în biserică nici când a spoliat o armată de prostălăi la FNI, nici când şi-a parcat uneltele în toate structurile statului, nici când şi-a pus trustul la dispoziţia/contra diverşilor politicieni. Vrea să câştige numai el şi (pour les connaisseurs) cei pe care-i reprezintă. Şi dacă i l-a predat cu premeditare cinică pe Geoană, ambalat festiv, lui Băsescu (aşa cum cred că s-a întâmplat), atunci a făcut-o nu fiindcă-i vreun trădător de neam şi ţară, ci pentru că aşa (i-)au dictat interesele. SOV e cinic şi punct. N-are nicio vină că soarta unor oameni ca Geoană sau Băsescu – şi, în definitiv, a noastră, a tuturor – a ajuns să depindă de el“.

Reţeaua Vântu: Politicieni şi analişti

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010072746656/Actualitate/Reteaua-Vantu-3-Politicieni-si-analisti.html

Poate unul dintre cei mai importanţi piloni pe care se clădeşte imperiul politico-economic al lui Sorin Ovidiu Vântu este cel format din politicieni şi analişti, o adevărată armată care împânzeşte societatea românească atât în instituţiile statului, cât şi pe ecranele televizoarelor la care ne uităm în fiecare zi, acolo unde ne sunt servite imagini şi portretizări apocaliptice ale peisajului actual, dar şi ale viitorului ţării noastre. De la termeni clociţi în laboratoarele Realităţii lui Vântu, precum „grecizare“ sau „faliment statal“, până la „dictator“ sau „revoluţie“, Realitatea încearcă zilnic să inoculeze spectatorilor ideea colapsului şi să creioneze peisajul unei decadenţe irecuperabile a societăţii în care trăim. Pentru a transmite aceste mesaje, analiştii care invadează zilnic ecranele televizoarelor stau aproape lunar la coadă la casieria lui Vântu. Mai grav este că la aceeaşi coadă stau şi politicieni din toate partidele politice, semn că reţeaua mogulului este multicoloră din punct de vedere politic. Pentru numărul de astăzi, ziarul „Curentul“ va da publicităţii în exclusivitate sumele pentru care politicienii noştri şi formatorii de opinie din România îşi vând conştiinţa pe arginţii lui Vântu.

Sfetnic al lui Traian Băsescu plătit de Vântu
Unul dintre numele grele care apar în documentele obţinute de ziarul „Curentul“ ca fiind plătit de mogulul Vântu este chiar cel al şefului Cancelariei Prezidenţiale, Cătălin Avramescu. Într-o emisiune TV realizată în primăvara lui 2008, SOV declara că statul este slab şi că are implantată o adevărată armată care lucrează pentru el din interiorul sistemului. Mogulul a menţionat de asemenea că partidele din actuala clasă politică sunt incapabile de a creşte vârfuri pe care apoi să le propulseze în ierarhia statului român, motiv pentru care acestea apelează la specialişti din zona privată. Pentru a întări această idee, SOV a numărat atunci mai mulţi oameni politici şi ziarişti apropiaţi ai PDL, printre care Sever Voinescu, Cătălin Avramescu sau Traian Ungureanu. Ceea ce au în comun toţi cei enumeraţi de păgubitorul FNI este că la un moment dat s-au aflat în pontajul goarnelor media ale lui Vântu, reunite sub titulatura incorect folosită de „grupul Realitatea-Caţavencu“. Pentru a ne lămuri şi a verifica informaţiile care ne-au parvenit vizavi de consilierul de la Cotroceni, Cătălin Avramescu, am mers pe fir până la sursă. Acesta ne-a declarat că este adevărat că a semnat articole pentru publicaţiile lui Vântu şi că de asemenea a fost plătit pentru apariţiile sale la Realitatea TV, dar nu poate fi acuzat că este omul lui. „Din articolele pe care le scriam. Pe atunci (2007 – n. red.) scriam la «Cotidianul». Ca să vă zic pe ani… întâi am scris la «Cotidianul», apoi la «Bursa». Mai erau drepturi de autor de la reviste unde scriam chiar ocazional, cum ar fi «Revista 22» sau «Dilema Veche»“, a precizat Avramescu. Întrebat dacă a încasat drepturi de autor şi de la Realitatea Media, Cătălin Avramescu ne-a răspuns afirmativ. „Da, cred că da“, a declarat uşor timorat consilierul prezidenţial. „Dar retineţi că nu am fost niciodată angajat al trustului Realitatea pentru că există o confuzie pe care herr (domnul – n. red.) Vântu a făcut-o odată. Dacă nu mă înşel, într-o emisiune a spus ceva de genul că Voinescu, Avramescu sau Ungureanu, la pagina de editorial, erau angajaţii mei. E vorba doar de drepturi de autor. Să zicem că d-voastră trimiteţi o carte sau un articol la o revistă sau editură şi ea se publică. Nu sunteţi angajatul nici al revistei, nici al editurii, dar ţi se dau drepturi de autor. În perioada 2006-2007 am primit şi de la radio BBC pentru că era printre puţinele care plăteau celor care veneau în emisiuni. De asemenea, Realitatea Media practica acest lucru şi chiar TVR“, a precizat consilierul prezidenţial. Trebuie subliniat că Avramescu a primit bani pe drepturi de autor de la Realitatea Media chiar şi în 2008, când a fost numit consilier de stat la Palatul Cotroceni, suma primită de la SOV fiind de doar 11.580.000 de lei. Trebuie precizat însă că în 2007, Avramescu a încasat de la Vântu 285.090.000 de lei, iar adunat, în cei doi ani de colaborare fructuoasă cu firmele lui SOV, actualul consilier de la Cotroceni a încasat 296.670.000 de lei. Interesant este că în declaraţia de avere Avramescu a specificat clar că a primit drepturi de autor de la „Bursa“ sau de la „Nemira“, dar în ceea ce priveşte Realitatea Media a păstrat sub tăcere asumarea publică a faptului că a luat bani, în timp ce era consilier la Cotroceni, de la una dintre firmele lui SOV.

Silviu Prigoană, la taifas cu Vântu pe drepturi de autor
În cazul lui Silviu Prigoană s-a petrecut un fenomen similar ca şi în cazul lui Cătălin Avramescu. Şi pe Avramescu, şi pe Prigoană Vântu i-a plătit generos în 2007 ca să înjure PSD şi PNL şi să susţină poziţiile PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu. Ulterior, pe principiul calului troian, Avramescu a ajuns consilier la Cotroceni, iar Prigoană – deputat PDL.
Potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“, Silviu Prigoană, cel care i-a „pasat“ Realitatea TV controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, a primit de la partenerul său de afaceri, în 2007, 168.147.200 de lei, bani daţi bineînţeles tot pe drepturi de autor. Deşi oficial după încheierea tranzacţiei cei doi nu au mai avut nimic în comun, Silviu Prigoană intrând în Partidul Democrat Liberal şi de acolo în Parlament, acesta a fost văzut de foarte multe ori parcând pe strada Paris, de unde pleca deseori după ore de taifas cu SOV.

Mariana Bitang, pe lista lui SOV
Pe lângă oameni politici sau jurnalişti, pe statele de plată ale lui SOV au intrat şi consilieri din anturajul Cotrocenilor. Conform declaraţiei de avere depuse pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale în luna iunie a lui 2009, consilierul de stat şi marea antrenoare a lotului de gimnastică al României, Mariana Bitang, a încasat în 2008 suma de 21.740.000 lei pe „drepturi de proprietate intelectuală“. Abordată de ziarului „Curentul“ în această chestiune, doamna Bitang ne-a spus că nu a încasat niciun ban de la Realitatea, deşi singură a scris cu mâna ei în acea declaraţie de avere postată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. „Nu, nu am luat niciun ban. Niciodată. Poate e o greşeală. Poate v-aţi uitat pe site la declaraţia altcuiva“, ne-a contrazis Mariana Bitang. Reamintim că Mariana Bitang deţine funcţia de consilier prezidenţial pe probleme de sport din anul 2006.

„Poetul-portofel“ Mircea Dinescu se face că nu lucrează la turnătorul Nuş
Un alt nume greu aflat mai dintotdeauna pe lista oamenilor de bază ai lui SOV este membrul Colegiului CNSAS Mircea Dinescu. Alintat de colegul său de breaslă CTP cu apelativul „poetul-portofel“, Dinescu dovedeşte în fiecare zi că îşi merită cu prisosinţă porecla. După ce mai mult a mimat dezgroparea secretelor Securităţii, Mircea „fă-te că lucrezi“ Dinescu nu a avut nicio reţinere în a încasa bănuţi frumoşi de la Vântu pentru a-i înjura împreună cu „deontologul“ Stelian Tănase pe duşmanii mogulului. Conform surselor noastre, Dinescu a băgat în buzunare nu mai puţin de 445.080.600 de lei pentru apariţiile sale poetice din 2008-2009 la Realitatea alternativă a lui Vântu. Deşi nu precizează cât primeşte de la SOV, bardul „anti-securist“ a trecut în declaraţia de avere de pe site-ul CNSAS o sumă de 700.600.000 de lei ca plată pentru prestaţiile sale circo-politice pe la diferite goarne audio-video. Legăturile lui Dinescu cu SOV sunt mult mai vechi. În 1997, Mircea Dinescu a vândut 30% din acţiunile revistei „Academia Caţavencu“ mogulului eolian, care controlează şi grupul de presă Caţavencu. Recent, Dinescu a avut probleme şi cu ANI, care l-a declarat incompatibil cu calitatea sa de membru CNSAS, funcţie ce echivalează cu rangul de secretar de stat. Atunci, ANI a anunţat că Dinescu nu îşi poate exercita funcţia la CNSAS doarece este administrator la o firmă privată. La acel moment, Dinescu, „deconspirat“ ca afacerist privat, spunea: „Nu mă simt în nicio stare de incompatibilitate. Faptul că citesc dosarele Securităţii nu are legătură cu afacerile mele“. Cu toate aceastea, revista „Kamikaze“ a scris că Dinescu ar fi primit de la stat scutiri de taxe în valoare de 2,6 milioane de lei noi.

Adrian Păunescu l-a trecut în testament pe SOV
După ce a intrat într-un con de umbră, Adrian Păunescu a jucat un teatru ieftin, şi ca în zilele Revoluţiei când, huiduit pe stradă, s-a lepădat de Ceauşescu, „poetul de curte“ a anunţat că este pe moarte. Cu lacrimi în ochi şi cu vocea tremurândă, Adrian Păunescu le mulţumea tuturor celor care şi-au amintit de el. Mai mult, pentru a impresiona şi pentru a mai stoarce câţiva bani din buzunarele unor moguli generoşi ca Vântu şi Voiculescu, Adrian Păunescu a scris pe blogul său o scrisoare-testament în care le aduce, aşa cum e obişnuit, osanale controversaţilor oameni de afaceri. „Visul duşmanilor s-a împlinit: nu mai pot ieşi din casă, cum aş fi putut până ieri. Să fie liniştiţi, eu devin un caz clasat pentru domniile lor. Dacă lui Dan Voiculescu şi lui Sorin Vântu ar trebui să le mulţumesc pentru momentele excepţionale pe care mi le-au oferit, surprinzătoare mi s-a părut atitudinea lui Radu Moraru, om talentat şi doritor de atitudini mai puţin previzibile, care, de câteva luni, a uitat şi ce promisese, şi să răspundă la telefon. Acum, la această răspântie, n-am  mai mult de spus contemporanilor mei decât că ar fi păcat să ne despărţim supăraţi.
Dragii mei copii, problema cea mai mare este prăbuşirea ţării. O emisiune de televiziune vine şi trece. La urma urmei, nu e nicio obligaţie, pentru nimeni, să ofere spaţiu de emisie nimănui. Cum aş putea eu să uit sprijinul pe care mi l-a acordat Sorin Ovidiu Vântu, pentru ca să poată apărea «Cartea Cărţilor de Poezie?»“, scrie Adrian Păunescu pe blogul său, http://niculinamoisescu.weblog.ro/2010/07/02/testament-adrian-paunescu/.
Dar asta nu e tot, din datele pe care le deţine ziarul „Curentul“, Adrian Păunescu a primit de la Realitatea Media nici mai mult, nici mai puţin decât 3.469.890.000 de lei pentru anii 2008-2009. Contactat telefonic, Adrian Păunescu ne-a declarat că nu ştie şi nici nu-şi aminteşte câţi bani a încasat şi că nu el se ocupă de partea economică. Dar să nu uităm că în Senatul României, „Bardul de la Bârca“ se ocupa de cultură şi de presă în cadrul Comisiei de cultură.

Cristian Ţopescu neagă că a primit bani de la Realitatea Media
Potrivit informaţiilor redacţiei „Curentul“, unul dintre oamenii politici plătiţi de Vântu este senatorul PNL Cristian Ţopescu. Cunoscut de publicul larg mai mult pentru meseria de comentator sportiv al postului naţional de televiziune, actualul senator şi general de brigadă cu o stea Cristian Ţopescu apare pe statele de plată de la Realitatea Media cu suma de 34.921.000 lei în ultimii trei ani. Cu toate acestea, în declaraţia de avere pe 2008 de la Senat, Cristian Ţopescu nu are trecuţi banii primiţi de la Realitatea Media. Contactat de către ziarul „Curentul“, senatorul PNL ne-a declarat că nu a avut niciodată un contract cu Realitatea Media şi nu a primit nicio sumă de bani. „Ar fi fost bine dacă aş fi primit ceva bani. Dar nu, nu am primit nimic din drepturi de autor de la Realitatea. Nu ştiu de unde aveţi aceste informaţii, dar puteţi să mă credeţi pe cuvânt“, ne-a spus Cristian Ţopescu. Din păcate pentru domnul senator, documentele aflate în posesia noastră spun cu totul altceva, iar în cazul său sunt două variante: fie cineva de la Realitatea Media a semnat în fals contractul de drepturi de autor cu datele lui Cristian Ţopescu, şi atunci organele abilitate ar trebui să se sesizeze, fie senatorul liberal nu i-a declarat şi, în consecinţă, susţine în continuare că nu a primit niciun ban de la Realitatea Media. Oricum, în baza acestor informaţii, ANI va fi obligată să facă investigaţiile ce se impun, atunci când va reintra în pâine.

Săftoii – luaţi la pachet de familie
Din seria sfetnicilor preşedintelui Traian Băsescu trecuţi cu arme şi bagaje în slujba unor duşmani declaraţi ai acestuia, Adriana Săftoiu se distinge de departe. Supărată foc pe Băsescu după ce „Elvis has left the building“ (Elvis a părăsit clădirea – n.r.), aşa cum le place celor de la SIE să glumească despre plecarea în urma unor gafe de proporţii a incompetentului Claudiu Săftoiu de la conducerea acestei instituţii, Adriana a hotărât să demisioneze din funcţia de purtător de cuvânt al Preşedinţiei la numai 10 zile de la această întâmplare. Cum un om cu un bagaj important de cunoştinţe despre secretele Cotrocenilor nu este tocmai de lepădat, fostul informator al Securităţii, SOV, a înregimentat-o imediat pe Adriana Săftoiu. Potrivit surselor noastre, fosta sfătuitoare prezidenţială a încasat, în 2007, anul demisiei de la Cotroceni, circa 76.000.000 lei vechi de la Realitatea Media pentru diverse servicii prestate. În declaraţia sa de avere de la Camera Deputaţilor depusă în 2008 pentru anul fiscal 2007, Adriana Săftoiu nu a trecut şi zecile de milioane luate de la televiziunea mogului, ci doar banii din drepturile de autor de la Editura Trei, în sumă totală de 194.454.000 de ROL. Mai mult decât atât, acest lucru se poate traduce prin evaziune fiscală, deoarece legile statului român obligă la declararea oricărui venit. Probabil legea nu este valabilă şi pentru doamna Săftoiu, în condiţiile în care nici cu moralitatea nu stă prea bine. Nici cu cea profesională, nici cu cea din viaţa personală. Se pare că trecerea Adrianei Săftoiu în cealaltă tabără a fost făcută de mogulul eolian la pachet cu partenerul său de viaţă. Reamintim că soţul său, Claudiu Săftoiu, fost şef la SIE şi consilier prezidenţial, a fost unul dintre cei mai activi agenţi electorali ai lui SOV în atacarea Cotrocenilor pe parcursul cursei electorale prezidenţiale din toamna trecută. Cu informaţii din interior şi o frustrare imensă, Elvis a lovit mereu în punctele vulnerabile ale instituţiei de la care numai în 2007 a încasat 380.251.000 lei. Pe lângă indemnizaţia de la Cotroceni, bugetarul Elvis a încasat şi 160.757.000 de la SIE pentru cele cinci luni în fruntea spionilor români.

Mădălin Voicu, lăutar la masa Realităţii
Nelipsit din talk-show-urile politice ale Realităţii, pesedistul Mădălin Voicu este unul dintre oamenii acontaţi de SOV pentru interesele sale politice. Potrivit surselor noastre, prietenia dintre SOV şi Voicu este una modestă în plan financiar, politicianul luând de la casieria Realităţii, în perioada 2008-2009, numai 40.061.000 lei. În declaraţia de avere, Mădălin Voicu consemnează că a prestat la concerte, spectacole şi apariţii tv sau intervenţii radio, pentru 10.000-15 000 de euro pe an, fără să precizeze care au fost aceste contracte. Astfel, Mădălin Voicu a luat bani „fără număr, fără număr“ de la toţi cei care aveau nevoie de el pentru o nuntă, un spectacol sau un atac politic, în funcţie de ce doreşte omul cu banul. Mult va mai avea de lucru ANI după ce va reintra în drepturi!

Un fost premier a ajuns şi el slujbaş la SOV
Victor Ciorbea, fostul premier ţărănist, a câştigat de la Realitatea Media, doar în 2009, 238.290.000 lei, pe drepturi de autor. Mogulul Sorin Ovidiu Vântu nu l-a uitat niciodată pe cel care i-a facilitat deschiderea Fondului Naţional de Investiţii şi i-a pus la dispoziţie mai multe pârghii prin care să-i fenteze pe cei care şi-au depus banii în fondul de investiţii. Ce a prestat fostul premier de aceşti bani, doar el ştie. Din apariţiile televizate, Victor Ciorbea a reuşit să-i ducă de nas pe telespectatorii Realităţii prin informaţiile pe care le spunea, apărându-l în felul acesta pe mogulul plătitor şi încercând să facă şi politică. Mai mult, Agenţia de Investigaţii Media (AIM) nota pe site-ul său că fostul premier îşi face partid ecologist pe banii controversatului om de afaceri. „Fostul prim-ministru Victor Ciorbea nu mai vrea ca anul acesta să stea deoparte de viaţa politică. Ca atare, la sfârşitul anului trecut, a demarat discuţiile cu mai mulţi oameni de afaceri în scopul asigurării finanţării şi susţinerii unui nou partid politic. Potrivit informaţiilor aflate în posesia AIM, noua formaţiune politică pe care Victor Ciorbea vrea să o înfiinţeze va fi un partid ecologist a cărui denumire încă nu a fost stabilită. Primul om de afaceri care a răspuns afirmativ la propunerea lui Victor Ciorbea de finanţare a unui nou partid ecologist este Sorin Ovidiu Vântu. Acesta este cunoscut pentru sponsorizările efectuate în domeniul protecţiei mediului şi, totodată, ca un susţinător înfocat al acţiunilor ecologiste“, spun cei de la AIM. Fostul premier Victor Ciorbea suferă brusc de amnezie. Contactat telefonic, fostul prim-ministru ne-a declarat că nu îşi mai aminteşte dacă a semnat sau nu un contract pe drepturi de autor cu Realitatea Media şi ne-a rugat să nu scriem nimic despre acest lucru cel puţin zece zile, cât are de efectuat o lucrare foarte importantă, care l-a pus în situaţia de a-şi amâna chiar plecarea în Japonia. „Nu mai ştiu dacă am semnat sau nu un contract cu cei de la Realitatea Media. Nu îmi mai amintesc. Am avut o propunere, undeva spre sfârşitul lui 2008, începutul lui 2009. A fost o ofertă, dar nu îmi mai amintesc ce s-a întâmplat. Ştiu că m-am dus la o emisiune, şi ăla cu gunoaiele… aşa, Prigoană, îmi tot cerea să explic nişte chestii, ce am făcut eu cu banii din subvenţiile pentru agricultură. Ne-am certat atunci, emisia s-a întrerupt şi nu mai ştiu dacă contractul a fost reziliat sau nu ori ce s-a întâmplat cu el. Nu îmi mai amintesc nici dacă am luat bani. O să sun la ei acolo, să văd. Vă rog, nu scrieţi până nu clarific şi eu. Dar o să pot să fac asta abia peste 10 zile, aşa cum v-am spus“, a adăugat fostul prim-ministru Victor Ciorbea.

Nonagenar în solda mogulului
Ne întrebăm dacă seniorului penelist Mircea Ionescu-Quintus, care a ajuns în această primăvară la venerabila vârstă de 93 de ani, nu îi este ruşine că a ajuns pe lista de remuneraţi ai lui Vântu. Conform documentelor obţinute de „Curentul“ legate de plata unor politicieni de către mogulul eolian, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus, a luat în 2008 suma de 24.140.000 de lei vechi. Quintus a ocupat pe rând funcţiile de ministru al Justiţiei şi de şef al Senatului, dar a fost descoperit ulterior ca fost colaborator al Securităţii de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). „Voi îmbătrâni abia în clipa în care voi crede că nu mai am nimic de făcut“, spunea Quintus, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Aşa este, iar noi credem că mânjirea reputaţiei cu banii lui Vântu nu are limite sau vârstă.

Lotul Sportivilor
Ca orice mogul care se respectă, Vântu are pe lista sa şi oameni importanţi din lumea sportivă. Cristian Gaţu, preşedintele Federaţiei  Române de Handbal, a primit în 2008 de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, 24.150.000 lei. „Am primit acea sumă de bani din partea Realitatea Media deoarece am făcut parte din juriul concursului «10 pentru România». Pe parcurs, s-a renunţat la această colaborare… mai bine aşa“, ne-a declarat Gaţu. Practic, Gaţu a semnat în fals un contract de drepturi de autor, deoarece el a fost plătit să participe într-un juriu, nicidecum pentru o operă de-a sa. Probabil suma a reprezentat un soi de „avans“, având în vedere că Federaţia de Handbal a sponsorizat ştirile sportive de la Realitatea Tv. Un alt personaj din lumea sportului, Cornel Dinu, administrator delegat la FC Dinamo Bucureşti a încasat şi el de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, 34.565.000 lei, în 2008. „Am primit acei bani deoarece am fost colaborator al unei emisiuni a lui Vlad Enăchescu. Totul a fost făcut pe bază de contract, perfect legal“, ne-a declarat Dinu.

Mărunţiş pentru Stere Farmache şi Nicolae Dănilă
În mod surprinzător, pe lista oamenilor plătiţi pe drepturi de autor de către Vântu se află şi doi oameni pentru care banii nu sunt o problemă. Este vorba de fostul preşedinte al Bursei de Valori, Stere Farmache, şi de fostul preşedinte al BCR, Nicolae Dănilă. Stere Farmache a încasat în anul 2008, an în care se afla la conducerea Bursei, 30.240.000 lei pe drepturi de autor de la Realitatea Media. Aceeaşi sumă a încasat-o în acelaşi an şi Dănilă, care ocupă în prezent funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al BNR. „Da, eram membru în juriu la «10 pentru România». Erau nişte jurii pe partea economică, pentru cei mai buni oameni de afaceri. La sfârşitul anului, a fost ales cel mai bun om de afaceri“, ne-a declarat Dănilă, fără să-şi pună problema că a semnat în fals un contract de drepturi de autor, întrucât nu a cedat nicio operă către Realitatea Media aşa cum prevede contractul, ci a participat doar la o jurizare a unui concurs.
Stere Farmache şi-a amintit şi mai greu episodul: „Când ziceaţi, în 2008? Nu mai ţin minte, parcă era vorba de un concurs…
A, da, îmi amintesc, eram cu dl Dănilă. Da, la «10 pentru România»“, a spus Farmache, care se află în aceeaşi situaţie ca şi Dănilă.

Vladimir Pasti „prestidigitatorul“ sondajelor din mâneca lui Vântu
„Domnul Vladimir Pasti, unul dintre membrii fondatori ai INSOMAR-ului şi primul director al acestuia, actualmente membru în Consiliul Director al Institutului, este un fost ideolog comunist, un fost profesor de socialism ştiinţific şi apropiat colaborator al lui Ion Iliescu. El a şlefuit, în 2008, în calitate de consilier special de campanie, mesajele electorale ale candidatului Sorin Oprescu. Evident că domnul Pasti îi va oferi sprijinul în continuare. De asemenea, este cunoscut faptul că domnul Alin Teodorescu, unul dintre fondatorii IMAS-ului, este consilierul domnului Oprescu“, spune Tudor Bârlădeanu, un comentator al unui interviu difuzat pe Hotnews, despre manipularea sondajelor cu ajutorul INSOMAR şi IMAS, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6305312-consilierul-prezidential-sebastian-lazaroiu-despre-sondajul-insomar-care-geoana-invinge-basescu-turul-doi-cadou-vantu.htm. Vladimir Pasti, un bun organizator al rezultatelor sondajelor şi un excelent manipulator, crescut şi specializat în casa lui Vântu, a primit de la acesta pentru prestidigitaţiile sale, în perioada 2007-2008, aproximativ 300.960.000 de lei. Slăbuţă  prestaţie, slăbuţă remuneraţie…

Sondaje părtinitoare pe banii mogulului
Maestrul manipulărilor din mass-media românească nu îşi putea desăvârşi opera până ce nu angaja şi o mică armată de sociologi, persoanele cele mai indicate pentru a manipula sondaje de opinie. Acest lucru a fost cel mai vizibil în timpul campaniei electorale pentru Cotroceni atunci când institute de sondaj aflate sub patronajul mogulilor anti-Băsescu au încercat să creeze imaginea că Mircea Geoană este câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Unul dintre sociologii plătiţi de Vântu este Mircea Kivu, care a încasat, conform surselor noastre, suma de 76.000.000 de lei vechi în 2009. Într-o declaraţie din decembrie 2009, Kivu încerca să îl pună pe Traian Băsescu în aceeaşi barcă cu Mircea Geoană pentru întâlniri cu SOV. „Episodul cu Vântu a rămas neexplicat de Geoană, dar a ieşit la iveală că şi Băsescu s-a întâlnit cu Vântu“, declara Mircea Kivu în plină campanie electorală.

Iosif Boda, analistul plătit regeşte de Vântu
Unul dintre cei mai bine plătiţi argaţi ai lui SOV este analistul-stângist Iosif Boda, care ne predă cu fiecare ocazie la Realitatea lui Vântu lecţii de democraţie. Obişnuit să atace cu mânie proletară puterea de dreapta, Boda se poate distinge lejer printre invitaţii unor talk-show-uri spălătoare de creier printr-un limbaj de lemn şi multă transpiraţie care îi şiroieşte de pe frunte la fiecare minut. Cu toate acestea, în ultimii ani, Boda a fost ridicat la rang de deţinător al adevărului absolut în materie de politică, fiind cooptat de mai toate televiziunile de ştiri, inclusiv de TVR. Pentru analizele sale, SOV l-a plătit regeşte în cuantum de 4.537.821.000 de lei vechi pentru apariţii din 2007, 2008, 2009. Contactat telefonic, Iosif Boda ne-a declarat că suma ar putea fi prea mare şi că din punctul său de vedere nu a fost niciodată în conflict de interese pentru că a respectat drepturile de autor, aşa cum sunt ele impuse prin contractul încheiat cu Realitatea Media. „Eu nu mi-am schimbat niciodată opiniile, atunci când am afirmat ceva, aşa a fost până la capăt. Chiar dacă mă duceam la alte televiziuni nu mi-am exprimat alte opinii şi nici nu a îndrăznit cineva să-mi spună ce să zic, aşa cum se mai întâmplă în unele cazuri. Nu aveam un mod distinct de a trata un subiect. De curând am fost acuzat de Cornel Nistorescu că sunt plătit de Băsescu, cum e posibil aşa ceva. S-a descalificat ca jurnalist spunând asta. Atunci când am auzit acest fel de a pune problema m-am ridicat şi am plecat din emisiune. În opinia mea, cel care atacă la comandă şi nu îşi exprimă părerea aşa cum e se descalifică. Totuşi mi se pare prea mare suma de 4 miliarde. Nu pot nici să confirm, nici să o infirm. Sunt plecat din Capitală şi voi verifica la întoarcere contractele. Mi se pare prea mare suma pentru că îmi amintesc că în vara lui 2008 am fost anunţat că mi s-a reziliat contractul cu Realitatea. Nu am aflat nici până acum de ce“, a mai spus analistul Iosif Boda.

Din pelican sportiv a ajuns analist politic
Una dintre cele mai neavizate persoane pentru a ne da lecţii de politică din slujba lui Vântu este fostul comentator sportiv Dumitru Pelin, convertit mai nou în mare analist la televiziunile mogulice. Când nu este la Antena 3, Pelican se prezintă în studiourile iRealităţii. Astfel, tandemul Vântu-Voiculescu îl promovează pe un fost comentator sportiv ca formator de opinie pe probleme socio-economice. Din informaţiile care le avem, „analistul“ Dumitru Pelican, fost director executiv al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti, poziţie pe care a ocupat-o în această agenţie după ce fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, l-a infiltrat în minister pe post de consilier, se regăseşte şi el pe statele de plată ale Realităţii Media. Conform surselor noastre, Pelican a încasat de la Realitatea Media pentru prestaţiile penibile şi lipsite de orice spirit analitic suma de 33.426.000 de lei în 2009. Deocamdată nu ştim cu cât îl plăteşte celălalt mogul, Dan „Felix“ Voiculescu, dar cert este că a fost înregimentat politic în Partidul Conservator pe funcţia de secretar executiv. Singurul lucru prin care s-a făcut remarcat de când apare pe sticlă este o ceartă în direct cu pedelistul Cristian Boureanu, care l-a acuzat că ar fi în spatele înregistrărilor penibile în care fostul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, apare în ipostaze jenante dansând în lenjerie intimă în faţa unui webcam. Contactat de ziarul „Curentul“, Dumitru Pelican ne-a declarat că nu a avut un contract cu Realitatea şi că la un moment dat s-a pus problema semnării unuia, însă nu s-a finalizat.
„Ce importanţă are un drept de autor privat între o persoană fizică şi o societate. În primul rând, nu e vorba că am primit bani, a fost vorba de contract de drepturi de autor şi care nu s-a mai finalizat. Totuşi nu văd rostul discuţiei? A fost vorba de un contract de drepturi de autor şi nu s-a mai finalizat.“ Întrebat dacă în prezent are vreun contract cu Realitatea, Dumitru Pelican ne-a răspuns că nu are „absolut niciunul“. „Nici cu Antena, nici cu vreun alt post nu am niciun contract pe drepturi de autor. Deci s-a pus problema unui contract pe drepturi de autor (cu Realitatea Media -n.red.) dar între timp nu s-a mai finalizat. Asta e declaraţia mea“, a conchis Dumitru Pelican, vizibil stânjenit că a fost devoalată relaţia sa pe bani cu Realitatea lui Vântu.

Mugur Ciuvică: “Aşa am vrut eu şi Realitatea“
Mugur Ciuvică nu a vrut să comenteze informaţiile deţinute de redactorii cotidianului „Curentul“: „Nu e treaba voastră. Nu vă interesează“, aşa ne-a declarat extrem de ofuscat analistul non-stop al mogulilor. „Aşa am vrut eu şi cei de la Realitatea“, a mai adăugat acesta. Probabil supărarea lui Ciuvică este determinată de suma mică zvârlită de Vântu pentru prestaţiile sale la Realitatea TV. Potrivit datelor deţinute de ziarul „Curentul“, Ciuvică a primit, în 2009, de la Realitatea Media, pe drepturi de autor 43.766.400 de lei. Cam puţin, ce-i drept, dar dacă ne gândim la valoarea opiniilor exprimate de Ciuvică putem estima că suma este corectă.

Marius Pieleanu – lăsat repetent de Ana Birchall, răsplătit de Vântu
Sociologul Marius Pieleanu face şi el parte din haremul lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru ce şi pentru cât? Preţul plătit de mogulul de la iRealitatea pentru „specialistul“ în ştiinţe politice este nici mai mult nici mai puţin decât 225.327.400 de lei pentru anii 2007 şi 2008. Marius Pieleanu a devenit celebru în viaţa publică după ce în urmă cu ceva timp presa de scandal a publicat stenogramele unor conversaţii trimise prin SMS deputatei PSD Ana Birchall. Specialistul în ştiinţe politice i-a mărturisit, printr-un SMS, pesedistei că îşi doreşte „să o privească epidermic“, dorinţă tratată cu refuz de către aceasta.

Lecţii de democraţie pe bani
Şeful Pro Democraţia, Crisitian Pârvulescu, s-a dedulcit şi el la banii lui SOV. Potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“, Pârvulescu a încasat de la Realitatea Media, în 2008, 22.691.600 de lei, tot pe drepturi de autor. Din păcate nu am reuşit să discutăm pe această temă cu Cristian Pârvulescu pentru a ne lămuri ce fel de opere a cedat domnia sa către Realitatea Media.

Răzvan Dumitrescu –  mai valoros pentru SOV decât Liiceanu şi Pleşu la un loc
Deşi de-a lungul anilor Realitatea TV a încercat să ne scoată ochii frecvent cu valorile pe care le promovează, cu intelectualii rafinaţi care colaborează la această televiziune, faptele demonstrează că Vântu dă doar doi bani pe aceste lucruri. Mult mai valoroase pentru moguli sunt însă tonomatele care răspund la comenzi. Potrivit datelor prezentate de „Kamikaze“, Răzvan Dumitrescu a încasat de la Realitatea Media, prin două firme, 8.391.910.000, în 2008, an electoral important pentru interesele mogulului. Pentru a evalua exact sistemul de valori al lui SOV vă informăm că, potrivit documentelor, rafinaţii Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu au primit, tot pentru un an de emisiuni la Realitatea TV, câte 428.720.000 fiecare. Cam cât a primit Oana Dobre şi ceva mai puţin decât Ruxandra Săraru, care a primit peste 460.000.000 de lei de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, într-un singur an.

Mulţumim doamnelor Iulia Nueleanu şi Dorina Lască pentru materialele oferite.

Citiţi „Curentul” poate singurul ziar cu adevărat INDEPENDENT din România – „Noi vă arătăm mizeria pe care ei vor să o ascundă sub preş!”

 

Un idiot la curtea regelui Tortică


Prostul satului. Aceasta e sintagma folosită când vine vorba de ziaristul poet sau poetul idiot, Florin Siliştescu zis Sile. De când Comuna Primitivă s-a scindat în sate şi oraşe, calitatea de prost al satului a evoluat o dată cu societatea. A ajuns până acolo încât, astăzi, când, prin mila lui Dumnezeu, am ajuns să fim contemporani cu împăratul Guţă manelistul, e o mândrie să răspunzi afirmativ la apelativul ceva mai sus împricinat. E o mare cinste atunci când un om de cultură de talia lui Sile este răsfăţat cu titluri aproape nobiliare precum acela de idiot purtător de palavre la Curtea Palatului de Aramă din îndepărtatul tărâm al Costeştilor. Dar dacă cineva îşi închipuie că toate aceste merite şi recunoştinţe cu care comunitatea l-a blagoslovit pe Sile, se capătă moca, se înşeală iremediabil. Marele poet şi ziarist a trudit din greu pentru toate astea. Dar, cel mai mult l-au ajutat în viaţă calităţile sale native şterpelite în copilărie de la nişte vecini de palier. Pe lângă toate astea, omul a mai fost lovit în moalele capului de o măciucă de talent distrugător care l-a transformat pe Sile într-un veritabil sclav al muzei poezelei decrepite. De atunci, personajul nostru şi-a îndreptat toate eforturile şi scremetele de talent în slujba culturii, a literaturii şi a binelui public făcu cu de-a sila. Pentru cei care n-au altceva de făcut şi sunt dispuşi să-şi irosească vremea cu spicuiri din biografia poetului neîmperecheat, voi încerca să redau câteva bucăţele din sufletul şi activitatea celui care, pe vremea când îl slujea pe regele Tortică, şi-a căpătat apelativul de idiot din cauza multitudinii de idei tembele ce debordau din modesta-i tărtăcuţă.

„Curajul este a doua mea natură”

Prima e prostia crasă. Nepreţuitul creator de poezele indigeste a avut câteva ocazii în ameţitoarea sa viaţă să facă proba unui curaj vecin cu nebunia. Pilda cea mai elocventă vine din zilele Revoluţiei de la 1989, din mileniul trecut. Atunci, în ziua în care lumea şi-a luat lumea-n cap şi s-a răzvrătit împotriva stăpânirii, ilustrul poet pârât Sile a fost în miezul evenimentelor sângeroase de la Casa Albă din Piteşti. Făcând parte din nucleul de revoluţionari în faşă, eroul nostru a primit misia ca, împreună cu alţi camarazi, să meargă la Bucureşti unde trebuiau să ducă niscai sânge pentru transfuzii. Li s-a motivat că în Bucureşti sunt mulţi răniţi care au nevoie de acel lichid vital. Sile, cu inteligenţa sa tâmpă, a prins şpilul. S-a gândit că foarte curând ostilităţile beligerante vor începe şi la Piteşti şi a pus în aplicare planul B. A furat două eprubete cu sânge şi s-a ascuns în closetul de la etajul 3 al Casei Albe. Întreaga noapte a făcut ce era de făcut. A stat ascuns o noapte pe wc, iar dimineaţa, când a început măcelul în Piteşti, a ieşit cu cele două eprubete salvând câteva vieţi ale răniţilor revoluţiei din Argeş. La acea oră nici nu-şi încchipuia câtă recunoştinţă va primi din partea comunităţii, recunoştinţă garnisită cu o pensie de revoluţionar erou de peste 1.800 lei adevăraţi. O altă mare ispravă a lui Sile îl găseşte pe acesta în ipostaza de corespondent de război în Irak. La acea vreme, Sile, uşuit de pe la toate publicaţiile din cauza calităţilor sale ce trezeau invidia, se aciuase pe la nea Mişu pe la „Argeşul”. Imediat ce a izbucnit războiul din Irak, Sile a organizat o chetă locală pentru a strânge bani să meargă în teatrul de război generat de invazia americană. A strâns o sumă frumuşică după care a purces la drum. Reportajele de război transmise de sufletistul poet semianalfabet au stors oceane de lacrimi din ochii cititorilor argeşeni. Drama poporului irakian a fost surprinsă în pagină, cu mult talent şi melodramă de inegalabilul reporter aflat la faţa locului în miezul măcelului supus în orice clipă iminentului pericol de a fi împuşcat. Cu neînfricare şi devotament, reporterul Sile a transmis în fiecare zi adevărate capodopere ale geniului despre acţiunile beligerante surprinse din strada Tache Ionescu de pe malul drept al Argeşului, ajungând uneori chiar la benzinăria din deşertul lui Dan Săndulescu.

Sile marele poet inventator

La începuturile sale de mare creaţie poetică incoloră şi insipidă, Sile a întâmpinat, ca orice mare luptător, dificultăţi aproape impenetrabile. Avea în el morgul poezelei dar nu putea să o scoată afară. După eforturi supraomeneşti în încercarea de a determina semnarea unui acord de bună pace şi vecinătate între subiect şi predicat, Sile ca întotdeauna când îşi punea capul la contribuţie a găsit soluţia. A inventat în premieră şi după Nina Cassian, o nouă limbă pe care a botezat-o „ARDUMAŞ”. Acum, ca să fiu cinstit până la capăt, la noi la ţară, tanti Pelaghia o numea cunilimbus (da, da, cu b mic). După această teribilă inovaţie poezelele lui Sile nu mai sufereau nici de cretinism şi cu atât mai puţin de „agramaticalităţi”. Aceiaşi găselniţă, vecină cu neghiobia, i-a adus ilustrului poet recunoaşterea valorii de către breaslă şi împlinirea idealurilor sale monarhice prin numirea de către înşişi regele Tortică în demnitatea de mâncător de căcat regesc la Curtea Imperială de la Costeşti. O dată cu împlinirea celor două deziderate, Sile a devenit mult mai responsabil faţă de semeni, renunţând la activitatea de cerşetorie neoficială şi trecând la acţiunea de rapt intelectual.

„Mă doare-n cur de semenii mei, deci sunt altruist!”

O altă calitate intrinsecă a poetului bahic Sile este, indubitabil, altruismul. Au existat episoade în viaţa sa când a uitat de sine pentru a se face util semenilor săi, posesori ai unor bunuri care i-ar fi făcut lui trebuinţă. În acest context am putea cita sacrificiul prin care Sile Siliştescu a renunţat la propriul său interes pentru a o ajuta pe prietena sa, doctoriţa Anca Gligor, să scape de povara unui autoturism marca OPEL. Femeia deţinea o maşină şi intenţiona să o înscrie în circulaţie. Cu spontaneitate şi dezinteres, Sile s-a oferit să facă el acest comision pentru „pragmatica” doctoriţă. A luat actele maşinii şi maşina a mers la înscriere unde funcţionarul i-a spus lui Sile că maşina este destul de periculoasă pentru o damă şi astfel, pe loc, altruistul poet şi ziarist imparţial a hotărât să înscrie maşina pe numele său pentru a-şi salva prietena de la dezastru. Tot grija faţă de apropiaţi l-a împins pe inventatorul de limbi să se îngrijească de liniştea şi „securitatea” poetului Aurel Sibiceanu. Prin anii 80, Sile, ştiindu-l pe Sibiceanu sensibil şi vulnerabil, s-a adresat unui lucrător la Securitate pentru a-i cere imperativ acestuia să-i protejeze prietenul şi colegul de la Uniunea Scriitorilor. Lucrătorul de securitate, fiind reticent la sesizările lui Sile, acesta din urmă a revenit cu mai multe note (informative) şi a cerut un pseudonim cu care să-şi semneze înştiinţările. Şi l-a primit. Orex, aşa şi-a semnat în continuare fostul ceasornicar corespondenţa pe care a purtat-o cu conştiinţă şi evlavie cu foştii securişti în „interesul” prietenilor şi apropiaţilor săi.

Sile a fost şi rămâne un bun recepţioner

Pe lângă toate cele calităţi enumerate până acum, Sile este şi va fi un bun primitor de bunuri şi produse şi un mare depozitar al celor salvate de la vremelnicii lor posesori. Parcurgând această linie a vieţii autorului de poezele am putea aminti cu mândrie şi recunoştinţă episodul în care Sile i-a salvat mentorului său Smeoreanu o frumoasă sumă de bani şi verigheta proprietate particulară. Nobleţea gestului său rezidă în realitatea că, la acea dată, formatorul de ziarişti de accidente şi violuri nu mai poseda soţie iar banii îi prisoseau din plin. Aceiaşi soartă a avut-o şi laptop-ul actriţei poete Ioana Crăciunescu, cea care a intruchipat-o pe Ana în filmul „Ion”.

Avem un blog. Ce dracu’ să facem cu el?

Sile Siliştescu a evoluat o dată cu renumele său de prost al satului. Şi-a făcut chiar şi blog pe net. Şi pentru că prostul parcă nu e prost destul până nu e şi fudul, marele poet a început să-şi dea cu părerea despre una despre alta. Ceea ce nu i se permite să scrie în cotidianul la care lucrează, postează pe blog. Mai nou, s-a apucat să facă analize pe text ale articolelor scrise în publicaţiile locale. Neînţelegând limba în care sunt scrise materialele vizate de bovină, vorbitorul de cunilimbus atacă tot ce nu e pe placul celor care îl milostivesc cu niscai firimituri de la masa împărţitorilor de pradă. Şi dă-i şi luptă şi luptă până când poetul agramat şi „revoluţionar” va primi ceea ce merită: recunoştinţa şi oprobiul celor ce nu au cu ce onora mâna întinsă a menestrelului cerşetor.

 

MADAM HAPLEA FACE UMOR(I)


De parcă, până acum, presa locală n-ar fi fost lovită de suficiente blesteme, mai nou a apărut pe firmament o umoristă plină de vervă şi venin.

Cunoscută mai ales sub pseudonimul de madam Haplea sau Talpă Grea, distinsa noastră eroină se autointitulează ziarizdă de investitură. Lucrează cu discreţie la un ziar on-line unde,  după ce a supt cu voluptate la ţâţa publicitară a P.S.D., s-a gândit să se transforme în umoristă de scandal.


Într-o frumoasă dimineaţă de vară, când roua nu se ridicase încă de pe zorele, Iulica noastră, după ce şi-a şters urdorile de la diafanii ochi cârpiţi de somn şi şi-a scuturat ţărâna din crăpăturile de la călcâie, a mers în faţa unui ciob de oglindă aflat în încăperea de alături, s-a privit cu admiraţie narcisistă şi a luat o decizie care avea să-i transforme viaţa şi opera. După ce a constatat că natura a înzestrat-o cu calităţi pe care le-ar invidia orice „bălţată românească”, Iulica noastră s-a decis să facă satiră şi umor, pe care să le înfăţişeze cu generozitate semenilor săi mai puţin înzestraţi cu talent şi sensibilitate bovină, în materie de autoironie ieftină ca braga. Dar pentru că orice experiment necesită subiecte pe care să-ţi dezvolţi neghiobia, Iulica a ales să-i castreze literar pe proprii săi aşa-zişi colegi de breaslă. Zis şi făcut!

Ziarizda de renume mondial, madam Haplea, a început să penetreze conţinutul ziarelor locale şi să facă remarci spirituale cu privire la dobitocii de ziarişti care nu ştiu să sugă din seva publicitară emanată din falusurile social-democrate şi comunisto-liberale din localitate. A atacat în stânga, a mai lins în dreapta, până când a găsit o fraieră care să-i găzduiască elucubraţiile în săptămânalul „Cercetarea penală”. Şi dă-i şi luptă, şi luptă cu frustrările până când angelica Talpă Grea a ajuns să dea referinţe despre calitatea materialelor de presă şi despre deontologia năvlegilor de ziarişti care, pur şi simplu, e proşti.

În numele simpatiei pe care i-o purtăm şi al neghiobiei pe care o etalează absolut involuntar, promitem să ne ocupăm periodic de reziduurile publicistice pe care le aruncă în lume şi transcriem mai jos o mostră din inestimabila creaţie bovină a distinsei ziarizde: „Dacă un pesedist a apărut într-o ipostază pozitivă în paginile ziarului condus de CEI CĂTRE SUPRANUMIŢI <<nevestele disperate>> înseamnă, din nou, că zvonurile din Atac chiar tind să se confirme”.

PS – Personalul cu nădragi al redacţiei vizate de bovină vrea, pe această cale, să-i propună umoristei o probă orală în interiorul căreia să demonstreze că nevestele nu pot face ce-i vor face ei.


PS la PS-ul de mai sus – Ştim că este criză, dar asta nu înseamnă că domnişoara cu ochii umezi trebuie să ia în coarne şi gramatica limbii române.

PS de final – Madam Haplea, noi ştim că ai ieşit din sat, dar nu a ieşit satul din tine!

(orice asemănare între eroina noastră şi vreun personaj din presa locală este absolut adevărată)

Gheorghe Nesemnatu’

 

Însemnările zilnice şi „cotidiene” ale managerului Liza Evanghelizda (cap. 2)


Şi săptămâna trecută activitatea prodigioasă a Lizei şi-a urmat cursul. Timpul trece implacabil şi fericita directoare îşi marchează terenul şi vremea cu izul său inconfundabil de om al momentului aflat mereu la locul potrivit.

Luni spre Miercuri

Sânt supărată fleaşcă. Ăştia mari ai mei îmi pregătesc o belea. Vrea să aducă ca şefă de ziarişti pă Chivuţa Cioran ezact la ziarul pă care îl conduc. Nu ştiu unde pula mea a stat asta până acu când eu mă luptam cu concurenţa şi cu dobităcii ăia pe care iam dat afară că etra proşti. Am făcut din „Acuplare” o chestie dă artă. Cititorii înnebuniţi dă calitatea produsului meu îşi smulg ziarele din mâini şi scrisorile de felicitare pentru „Acuplare” curge ca Cotmeana pe vreme de furtună. Nu înţeleg dă ce vrea şefii mei să mio aducă pe oacheşa asta pe cap. Mă dăscurcam dă minune cu Dan Boschet. Ăsta cel puţin e prost şi pot săl întorc cum vrea io. Dacă vine aia sa-r putea să îndrăznească să râvneşte la fotoliu meu. Asta va declanşa Jiadu. Voi murii cu dinţi în beregata ei mai cava ca Mitrea în oole lui Năstase. Sânt o luptătoare şi chiar dacă de cele mai multe ori mam făcut că mă împiedic eu am eşit mereu învingătoare şi cu portofelu plin. Jur că aşa va fi şi de data asta.

Marţi înspre Luni dimineaţa

Mia mai trecut supărarea am auzit că Chivuţa cere salar mare şi car fi picat negocierea cu ăştia de la centru. Pentru prevenţie lam trimis pă Boschet să o monitorizeze pă Chivuţa şi să o fotografieze în ipostaze ruşinoase. A urmărito până la munte unde sa dus cu familia şi cu nişte pretini. Dobitocul dă Boschet sa ascuns în nişte otavă mai mare şi a aşteptat să surprindă ceva inedit. Spre seara unu din anturaju Chivuţei a venit şi sa pişat în capul lui Boschet fără să ştie că subalternul meu era în exercitiu funcţiei de paparazzi. Mă gândesc acum să-l dau în judecată pe emanantul de urină şi săi cer daune cominatorii pentru întinarea idealurilor lui Boschet cu materiale reziduale urât mirositoare. Dan Boschet mia povestit episodul cu lacrimi în ochi făcând comparaţie între perioada sa dă Liceu Militar dă Elită şi vremurile de azi când a ajuns să fie pişat în cap, că pă perioada dă Liceu era pişat în cur. Lam compătimit şi lam înţeles da cîn am ajuns acasă ma apucat un râs isteric ce ma ţinut câteva ore. Ăsta chiar că e mai prost ca mine. Pardon!

Miercuri spre cu totul alceva

Astăzi am avut mai mult timp dă meditaţie în interes propriu. Am pus cap la cap mai multe informaţii ş-am ajuns la concluzia că vreau să mă fac masoancă. Am aflat că la Clubul Rotarilor din oraş e curve de toate genurile. Şi mai ştiu că adunătura dacolo să poate numi cu onoare etilismul comunităţii în care cu onoare trăiesc şi eu vremelnic şi important. Misa spus că pentru a pătrunde în această excelenţă etilică ai nevoie de câteva cunoştinţe de filozofie şi hermeneutică hegemonică exegetică şi câte alea toate. Aceiaşi sursă ma informat că toate astea se pot da în lături dacă dispui de alte calităţi ascunse. Slavă Domnului am aceste suptitute. O să fac o cerere şi o să mă prezint la Clubul Rotarilor acolo unde mieste locul şi unde foştii mei clienţi Frătilă şi Marincuş au pătruns de mult. Mă gândesc cu timpul săi fac un loc şi lui Dan Boschet pentru că şi el are cam aceleaşi calităţi cu mine, cu neşete excepţii majore. Da totuşi amândorura ne plac bărbaţii adevăraţi ai neamului şi suntem patrioţi cu sânge în instalaţie.

Joi

Lam pus pă Boschet să scrie pă blocul lui că cotidianu nostru săptămânal este cel mai cumpărat după piaţă. Am procedat aşa pentru că după ce am publicat pozele cu facerea de secs între mai mulţi protagonişti, vânzarea a crescut exponenţial de la 36 de eczămplare la peste o sută. După ce am citit scrierea lui Boschet pă bloc miam dat seama că ziarul nostru e cel mai bun dă pă planetă ear evoluţia sa ne va duce în situaţia de a angaja toate tipografiile din lume care să tipărească inestimabilile aberaţii ale lui Dan Boschet. Dar cu inteligenţa mea naivă, sau nativă cum dracu so zice am mai sesizat un lucru. Toate astea nar fi posibile dacă alături de Dan Boschet nar sălăşui diafana Ionela Putinei care oricând poate fi catalogată ca o adevărată miză, sau muză că nici asta nu ştiu sigur a creatorului cerşetor. De multe ori în preajma unor genii ca Dan Boschet stau şi mă gândesc, aşa cum pot io, cum e posibil ca Dumnezeu să pună atâta inteligenţă întro singură albie de porci.

Vineri înainte de noapte. Adică ziua

După ceam citit pă blocul lui Boschet cât de bine să vinde „Acuplarea” noastră am început să fiu mai relaxată. Adică mă doaren cur de intrigile care se urzeşte în jurul ziarului pă carel conduc. Totuşi în prostia mea nerecunoscută public ma întreb dacă lucrurile merg aşa de bine după cum relatează subalternul meu de ce dracu navem bani să ne plătim curentu şi canalu. Nu cumva datorită valorii noastre sa făcut o conspiraţie internaţională împotriva celui mai penetrant şi erectil cotidian săptămânal? Ba da fratilor, asta e! Poi în momentul în care ziarul nostru prezintă cele mai interesante poziţii de acuplare cum e posibil să navem cu ce ne cumpăra prezervative. Va trebui să intensificăm activitatea de paparaţi şi să dăm la temelie ăstora cu bani. Păi dă când mama dracului şantajul unui ziarist anceput să fie tratat cu indiferenta şi sictir. Înseamna că undeva greşim.

Sâmbătă spre dezastru

Aoleu. E oficial. Negocierile cu Chivuţa a fost încununate cu sugces. Şefii mei au aceptat salariu cerut de madan Cioran. Să vehiculează o sumă apropiată de cea pe care oncasează Andreia Esca de la Sârbu. Ăştia e nebuni. Chivuţa asta a fost uşuită dă pretutindeni primind picioaren cur şi vine acum păste mine sămpart eu faima şi celebritatea cu o colorată care nici curvă nu ştie să fie. Cea ce ma deranjeaza foarte tare la această Chivuţă este că a trăit cun prost dă ziarist pă care eu lam dat afară şi pă carel chiamă Africescu. Ăsta după ce că e boşorog bătrân mai e şi tâmpit. A scris o carte de poizii fără semne de punctuaţie aşa cum folosesc eu în însemnările mele. Îmi fine săl eie dracu de moşneag dar pă mine mă doare chestia cu foasta lui ţiitoare Chivuţa. Ce dracu să caute asta la „Acuplarea” mea? Voi intra în greva foamei în semn de protest şi voi renunţa chiar şi la raporturile secsuale în interes de service. O să iasă scandalu dracu, o să vedeţi voi.

 

Însemnările zilnice şi „cotidiene” ale managerului Liza Evanghelizda (cap. 1)


Liza este una dintre puţinele poveşti de succes ale tranziţiei autohtone.  Născută undeva într-o maternitate, nefericita fătucă a fost nevoită să presteze servicii de natură erotică încă de la frageda vârstă de 15 anişori.  A muncit din greu în interesul altora până când, într-o zi Providenţa şi-a băgat coada fără a cere acceptul nimănui. Printr-o întâmplare fericită, în zbuciumata viaţă a Lizei a apărut un personaj care, mai târziu, avea să se dovedească a fi trimisul lui Dumnezeu pe pământul Evanghelizdei.  Sorin Oblete de la Bucureşti.  Nicio legătură între numele său şi îndeletnicirea de proxenet.  Simplă coincidenţă.  Şi totuşi complexă. Din acel moment, activitatea Lizei nu a mai stat niciodată sub semnul confuziei, al incoerenţei sau arbitrariului. Bine-făcătorul eroinei noastre a organizat viaţa Lizei până la cele mai mici amănunte, nemailăsând la voia hazardului nici prestaţiile, nici încasările şi nici chiar orgasmele protejatei sale. Fericită că şi-a găsit naşul, mica ţigăncuşă s-a supus cu neţărmurită pioşenie noului său ocrotitor. Până într-o zi, când Sorin Oblete, prin mila lui Dumnezeu şi norocul prostului, a urcat pe o treaptă „mai superioară” a sistemului social şi s-a gândit să-şi recompenseze pupila pentru serviciile aduse umanităţii adultere. A numit-o, nici mai mult nici mai puţin, decât manager la „cotidianul” săptămânal din judeţul „Z”, intitulat „Acuplarea”. De aici în colo, ţineţi-vă bine, dragii mei, urmează ceea ce o să citiţi! Liza şi-a propus, instantaneu, să-şi încheie ciclul de învăţământ de 5 clase şi să-şi noteze într-un carneţel spicuiri din activitatea sa de pe timpul mandatului de directoare de ziar. Prin metode specifice serviciului de dezinformare, am reuşit să strecurăm un om sub acoperire în staff-ul şefei de la „Acuplarea” şi vom primi câte o copie „egalizată” a însemnărilor distinsei directoare de ziar. Noi le vom vărsa aici. Cât o ţine. Vă vom reda, cu fidelitate, consemnările Lizei şi vom respecta, pe cât posibil, atât ortografia cât şi sensul augustelor scrieri emanate din vârful peniţei fostei prestatoare de servicii voluptoase. Vom interveni doar atunci când substanţa însemnărilor va fi compromisă de exprimarea alambicată şi filozofală a originalului manager de presă.


Luni 2010

Azi mi-am permis să adăst ceva mai mult în pat şi s-ămi aduc aminte de la lansarea ziarului pă care îl conduc. Purtam atunci o rochie de 4.000 de coco cumpărată pe secsul făcut cu un boşorog căruia îi mirosea sperma a tămâie. Am retrăit deasemenea momentele de înălţare prilejuite dă importanţa pă care mio dădea primarul Pendiuc când mi-a pupat mâna şi mi-a dat flori ca unei adevărate doamne. Până atunci numi dăduse nimeni decât bani la început şi înjurături la final pentru prestaţie necorespunzătoare şi îngustimea care li se părea prea largă. Când mi-am amintit de spiciul pă care l-am ţinut în faţa oaspeţilor mi s-a umplut sufletul de satisfacţie şi mândrie profesională. Am apărut în faţa auditoriului cu rochia dă 4.000 şi pantofii dă două şi în aplauzele freatice ale mulţimii miam citit cele aproape două propoziţii de pe hârtia scrisă de Sorin Oblete care şi el este ziarist ca şi mine. Am văzut atunci ce înseamnă să fi capabil să electrizezi mesele şi să persuadezi mulţimile năuce. Asistenţa era în delir şi am fost ovulaţionată minute în şir. Tot azi în pat mî gândeam cât de ciudată e viaţa asta când parcă ieri eram curvă în Uniunea Europeană (UE) şi azi sunt directoare de ziar tocmai în judeţul care m-a consacrat ca târfă. Mâine mă duc la servici că am de condus un ziar care nu e un lucru tocmai uşure.

Marţi

Iar am fost obosită azi la servici. Am stat aznoapte să mă defrişez pă picioare şi pân zonele intime pentru că dă când suunt directoare de ziar mam neglijat complect. Îmi crescuse păr pă cur şi unghiile îmi sfâşiau ştrampii. Trebuie să mă mai ocup şi de mine şi să o las mai moale cu aurolacii ăia de cititori care vrea mereu subiecte de porno şi dă căcat. Azi am fost şi pă la Nico de la judeţ. După ce nea dat bani ca să nu-i mai dăm la temelie în ziarul nostru moşneagul ăsta sa cam obrăznicit. Ma chemat sa-mi spună că să pensionează şi săi aranjez eu la Ministerul de Pensii să-i dea o pensie mai barosană pentru că el şi-a jerfit întreaga viaţă pă altarul interesului public şi na apucat să-şi pună de-o parte câţiva crăiţari pentru zile negre. I-am spus că-l trimit pe subalternul meu Dan Boschet să vorbească cu ăia de la pensii săi facă catârul moşneagului.

Miercuri noaptea devreme

Sunt supărată fleaşcă. Sorin Oblete mă presează de la centru să fac şantaj la fraieri şi nu-mi iese nimic. Am scris nasol în ziar dă ei, i-am înjurat, i-am fotografiat în puţa goală şi ei ai dracu’ nu mişcă nimic. Mă gândeam să concediez un procent de 50% din redactori şi să angajez altul. Da’ cine să mai vină să se angajeze la noi când toată presa ne-a sărit la gât că suntem prea buni şi prea talentaţi şi le punem în pericol ziarele lor de doi lei în care nu poţi să găseşti nici măcar o masturbare surprinsă de paparzzii lor pe care nui are. Dacă îl dau afară pe Boschet, adică jumătate din redacţie, sar putea să raman cu ailaltă jumătate care nici ea nu se simte prea grozav. O sa-i pun pe ziariştii din subordine să-l atace pe Lazăr Compani. Ăsta e plin dă bani şi trebuie să iasă la interval cel puţin cu banii de chirie că ne dă ăştia afară şi o să ajungem să concepem pă trotuarul (mă scuzaţi) din faţă.

Joi

Astăzi mam simţit întradevăr mândră de mine şi dă noua mea poziţie (mă scuzaţi) socială. Am fost solicitată prin invitaţie să particip în calitate de director de presă la un simpozion internaţional cu tema „De ce nare curvele floci”. Evenimentul se va desfăşura în incinta cazinoului „Burghiul” sub înaltul patronaj al Universităţii de Prostituţie şi Şantaj Involuntar de la Bucureşti. Am să pregătesc pentru simpozion un material autobiografic şi am să-i fac praf pe participanţi mai ceva ca la lansarea „Acuplării”. Tot astăzi am avut un eveniment nefericit. Subalternul meu Dan Boschet vrea să se sinucidă singur. Ma sunat iubita lui Ionela Putinei (putineiul este un vas din lemn folosit la prelucrarea laptelui. El are un cur foarte lat şi picioarele strâmbe – n.r.) să mă anunţe că prietenul să vrea să-şi pună capăt zilelor şi nopţilor. Am mers personal la domiciliul celor două gloabe pentru a lămuri problema. Dan Boschet mia spus să el s-a săturat de viaţă şi că după ce sa despărţit de prietena sa Gheorghe, pentru a avea un acoperiş deasupra capului este nevoit să facă nişte concesii de natură secsuală pe care nu şi lea dorit niciodată.

Fără să-l audă Ionela, angajatul meu mi-a destăinuit faptul că cu fosta prietenă Gheorghe lucrurile se desfăşurau altfel şi că el nu este pregătit pentru schimbarea pă care io solicită Ionela. M-am folosit de puterea mea de convingere şi l-am determinat pe sinucigaş să strângă dân dinţi şi să încerce să facă cei cere noua sa gazdă.

Vineri pă ploaie

Io sunt directoare de ziar. Lunea viitoare am fost chemată să susţin examenul de absolvire a clasei a 6-a. Dacă merg în ritmul ăsta mai am puţin şi termin facultatea. Cred că după ce închei socotelile cu şcoala voi deveni ministră. Aş vrea să fiu ministra jurnalizmului din România. E domeniul pă care îl stăpânesc perfect după prostituţie. Am început să-mi fac o strategie de ministră şi m-am gândit aşa că fiind curvă de peste cinşpe ani Dumnezeu m-a răsplătit cu titlu de directoare de ziar. Poate că marele şef când a luat această decizie a avut în vedere eforturile mele intelectuale şi sexuale spre ai mulţumii pe boşorogii pe care iam servit cu credinţă şi devotament atâta amar de vreme. Mai departe lucrurile ar trebui să meargă în acelaşi sens. Adică bunul Dumnezeu ar trebui să vadă şi vede sigur chinurile mele din această perioadă de a părea director de presă când încă sunt o boarfă. Pentru toate asta merit să ajung ministră şi mai mult decât atât. Aşa să mă ajute Consiliul Judeţean!

Sâmbătă pă la prânz

Ma sunat Dan Boschet la nivel de telefon mobil. Mia relatat despre mizeriile pe care i le fac foştii mei angajaţi nişte jigodii pe care iam dat afară pentru delictul de incomputinţă profesională. Ăştia nu era în stare să facă anchete mici. Le făcea prea mari ca proştii şi la inervat pe Sorin Oblete. Cand le-a arătat Dan Boschet cum se face o anchetă din douăzeci dă vorbe au lăsat capul în jos şi au plecat şpăşiţi. Noi întodeauna am ştiut să descoperim nonvalorile şi să le cultivăm. Lam liniştit din nou pă Boschet şi i-am spus că ca el ziarist mai rar. Prostu ma crezut şi mia mulţumit. După ce am închis telefonul m-am gândit cât dă greu e să fi şi curvă şi director. Da până la urmă o să mă descurc şo să le arăt eu duşmanilor că nu sunt chiar atât de proastă şi că pot uneori să gândesc aproape singură…